Spalatoria de comisari

Comisari si chestori anchetati pentru abuzuri, coruptie, desfrau. Au terfelit uniforma de politist. Drept pedeapsa, au primit pensii grase si salarii compensatorii de multe sute de milioane. Iar dosarele penale care le-au fost intocmite putrezesc prin birourile procurorilor. Va prezentam una dintre stratagemele prin care politistii manjiti se spala de pacate si se umplu de bani.

In februarie anul trecut, Jurnalul National dezvaluia un scandal sexual ai carui eroi au fost ofiteri cu functii de raspundere din cadrul IJP Ialomita. Politistii violatori, impreuna cu alti sefi purtatori de epoleti, care au pitit 169 de dosare penale, s-au imbolnavit subit, au iesit la pensie sau au primit salarii compensatorii direct proportionale cu functiile pe care le-au avut. Dovada ca afirmatia "Se lasa cu puscarie!", a fostului secretar de stat in MAI, Toma Zaharia, n-a fost decat o gluma amara.

La inceputul anului trecut, Corpul de Control al Ministerului Administratiei si Internelor (MAI) efectua cercetari la Inspectoratul de Politie Ialomita pentru clarificarea aspectelor privind imprejurarile in care un grup de ofiteri din cadrul Inspectoratului a comis fapte ce contravin Statutului politistului. Controlul a fost declansat imediat dupa ce Jurnalul National a dezvaluit scandalul sexual in care a fost implicata mai toata conducerea IJP Ialomita. Iulica Militaru, seful Politiei Rutiere Ialomita, si Filip Gheorghe, adjunctul comandantului Politiei Judetene, au violat doua surori din Tandarei, pe care le-au sechestrat intr-un apartament mai multe zile. Alaturi de cei doi, au mai fost implicati indirect seful IJP Ialomita, Constantin Matei, seful Politiei Slobozia, Marian Bucuroiu, si Nicolae Barsan, seful Politiei Tandarei.

Pornita in forta, actiunea lucratorilor MAI de curatenie printre oamenii care ar trebui sa respecte legea n-a fost pana la urma decat o banala frectie la piciorul de lemn.

IMBOLNAVIRI SUSPECTE. Dupa efectuarea acestui control, ministrul Internelor de la acea vreme, Ioan Rus, a propus masuri de eliberare din functii pentru cei implicati. Inspectorul-sef, chestorul Constantin Matei, a fost acuzat ca nu a inregistrat plangerile victimelor cu numar penal si nu a dispus efectuarea de cercetari, pastrand, in mod nejustificat, cele doua reclamatii in fisetul sau. Comisarul-sef Gheorghe Filip, adjunct al sefului IJP Ialomita, a fost gasit vinovat pentru implicarea directa in evenimentele reclamate de surorile Bon. La fel si subcomisarul Iulica Militaru, seful Serviciului Politiei Rutiere Ialomita, destituit pentru actele de abuz sexual la care a participat direct. Marian Bucuroiu, seful Politiei municipiului Slobozia, care a incercat sa le determine pe reclamante sa retraga plangerea, contra sumei de 50 de milioane de lei, a suportat acelasi tratament. Un alt ofiter propus pentru eliberarea din functie a fost Nicolae Barsan, seful Politiei Tandarei, care a pus la dispozitia lui Filip si Militaru un apartament in orasul Tandarei, loc in care s-a consumat orgia. In conformitate cu prevederile Legii 360/2002, "masurile sactionatorii pe linie administrativa puteau fi puse in aplicare dupa consultarea Consiliului de Disciplina, constituit la nivelul Inspectoratului General al Politiei Romane". Dar, surpriza! Imediat dupa efectuarea verificarilor, ofiterii in cauza s-au imbolnavit cu totii, ca la comanda. Din acest motiv, ministrul nu a putut sa-i convoace la Comisia de Disciplina si sa semneze ordinul de trecere a acestora in rezerva. Mai mult, conform Serviciului de Comunicare Publica, din cadrul MAI, au beneficiat de concedii medicale pana cand ofiterii anchetati s-au pensionat pe caz de boala, pensii de serviciu sau au beneficiat de salarii compensatorii de sute de milioane de lei.

CERCETARI IMPOTMOLITE. Reprezentantii Corpului de Control, "avand in vedere natura faptelor comise", au propus si masuri sanctionatorii pe linie penala, respectiv "sesizarea Parchetului pentru continuarea cercetarilor si dispunerea masurilor legale ce se impun".

Odata eliberati din functie, ne asteptam ca pe stimabilii politisti sa-i vedem, daca nu dupa gratii, macar trasi la raspundere si pusi sa dea cu subsemnatul. Da’ de unde?! Dosarul a luat calea ierarhiilor competente spre solutionare, insa pe drum s-a impotmolit la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Mai precis, cercetarea ofiterilor de politie Matei Constantin & compania s-a facut de catre Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata pana la data de 18.02.2005, cand aceasta si-a declinat competenta in favoarea Sectiei de urmarire penala si criminalistica. Dosarul s-a inregistrat sub nr. 167/P/2005, la data de 22 februarie 2005, si, nici pana la acest moment, nu a fost solutionat, "dasfasurandu-se inca cercetari". Pana la solutionarea cauzei, "politistii sexuali" traiesc bine mersi si chiar detin functii bine platite, bucurandu-se, in acelasi timp, de salariile compensatorii sau de pensiile destul de frumusele obtinute fara prea mari eforturi.

169 DE PLANGERI PITITE. Violul, sechestrarea de persoane si camataria nu au fost singurele matrapazlacuri care au "domnit" pe vremea cat la conducerea Politiei ialomitene s-a aflat chestorul Constantin Matei. Urmare a dezvaluirilor ziaristilor de la Jurnalul National, din care au rezultat grave nereguli in cadrul IJP Ialomita, s-a anuntat ca o comisie de inspectie a Corpului de Control al MAI va lua "la puricat" toate structurile Inspectoratului Judetean. Una dintre ele a fost Politia Urziceni. Inainte cu o zi de sosirea comisiei de inspectie, mai precis la 7 martie, anul trecut, Gabriel Parlog, seful Biroului de investigatii criminale din cadrul Politiei Urziceni, impreuna cu toti angajatii biroului de investigatii criminale au fost chemati in biroul sefului de atunci al Politiei municipiului Urziceni, Viorel Nitu. Acestora li s-a cerut sa prezinte toate plangerile neinregistrate in evidentele Politiei. Au iesit la iveala 169 de plangeri si reclamatii, dintre care sase erau cu autori cunoscuti, iar restul, cu autori necunoscuti.

COSMETIZARE PENTRU PROMOVARE. De ce nu au fost inregistrate aceste lucrari? Raspunsul a venit chiar de la seful Biroului de investigatii criminale, Gabriel Parlog, singurul care a avut de suferit in urma verificarilor Corpului de Control. "Aceste plangeri nu figurau in situatia operativa pentru ca subcomisarul Viorel Nitu impreuna cu adjunctul sau, Dan Bebe, refuzau inregistrarea acestora, pe motivul ca isi periclitau sansele de promovare. Practic, exista un fenomen al neinregistrarii plangerilor si sesizarilor cetatenilor pe un mecanism foarte simplu. Dupa primirea reclamatiei, deplasarea echipei de cercetare la fata locului si intocmirea actelor premergatoare, documentele erau inaintate sefului Politiei sau adjunctului acestuia, care dispuneau sau nu inregistrarea lor." Drept urmare, daca se dispunea neinregistrarea, evenimentul nu mai exista scriptic. Adica nu mai era trecut nici in agenda cu activitatea zilnica si nici in registrele speciale ale biroului de criminalistica. E bine de stiut faptul ca o data la trei luni, la sase luni si la an se intocmesc bilanturi cu situatia operativa. Iar in functie de aceasta situatie sefii erau promovati ori ba. Iar daca la un astfel de bilant, sa zicem, apar inregistrate 50 de dosare penale, din care doar doua sunt solutionate, asta nu da deloc bine la statistica. In concluzie, pentru ca promovarea lor sa nu fie periclitata, sefii preferau sa nu mai inregistreze plangerile. Iar cetatenii puteau astepta mult si bine solutionarea cauzelor lor incredintate politistilor platiti din banul public.

"DOSARE LA SARAMURA". Dupa strangerea celor 169 de lucrari, Viorel Nitu i-a ordonat ofiterului Parlog sa ascunda documentele la el acasa, intrucat locuia in imediata vecinatate a sediului Politiei Urziceni, iar in cazul in care ofiterii din comisia de inspectie ar fi depistat lipsa vreunei lucrari, acesta sa fie in masura sa o prezinte in timp util. Desi initial a refuzat sa duca la indeplinire ordinul sefului Politiei, Parlog s-a conformat imediat dupa ce "Nitu m-a injurat si m-a amenintat cu relatiile lui sus-puse". Si pentru ca lucrurile fusesera aranjate de Nitu in cele mai mici detalii, in timpul verificarilor de-a doua zi, ofiterii Corpului de Control nu au descoperit absolut nici o abatere. Numai ca, imediat dupa plecarea acestora, Parlog a predat comisarului-sef Constantin Manea, din cadrul Serviciului de investigatii criminale, in baza unui proces-verbal, cele 169 de lucrari neinregistrate, cu scopul de a intra in legalitate. Acesta raporteaza, la randul lui, fostului inspector-sef al IJP Ialomita, Aurel Vladulescu, care il informeaza mai departe pe secretarul de stat Toma Zaharia. Urmarea: Viorel Nitu este propus pentru destituire, urmand a fi deferit justitiei. Situatia de la Urziceni seamana izbitor de mult cu cea de la Slobozia, cand chestorul Constantin Matei a pus "la pastrare", in fiset, plangerile impotriva politistilor acuzati de viol. Singura diferenta este ca lucrarile penale ascunse de Viorel Nitu au vizat mai multe infractiuni grave, precum violuri, talharii, furturi si lipsire de libertate, majoritatea cu autori necunoscuti.

Si, la fel ca si in cazul lui Matei, masurile adiministrative fata de Viorel Nitu nu au mai putut fi duse la indeplinire. Acesta s-a imbolnavit subit, s-a pensionat pe motiv ca sufera de boli psihice si a incasat plati compensatorii in valoare de 400 de milioane de lei. Si pentru ca boala grava pentru care s-a pensionat i-a permis, in prezent, Nitu profeseaza, se pare, ca avocat.

TAPUL ISPASITOR

Singurul vinovat din tot acest scandal a fost scos Gabriel Parlog (foto), seful Biroului de investigatii criminale din cadrul Politiei Urziceni. La 16 iulie 2004, membrii Consiliului de Disciplina au constatat "in unanimitate" ca faptele inspectorului principal Gabriel Parlog au incalcat Legea 360/2002, privind Statutul politistului, si au propus destituirea acestuia din Politie. Iar asta fara ca cel judecat sa fie prezent. Gabriel Parlog nu a fost citat si sustine ca nici macar nu a stiut ca la data de 16 iulie are loc intrunirea Consiliului de Disciplina. Nici unul dintre memoriile pe care Parlog le-a trimis Ministerului de Interne, in care arata ca impotriva sa au fost comise abuzuri in timpul verificarilor din aprilie 2004 si ca nu s-au respectat nici procedurile in cauza judecarii sale de catre Consiliul de disciplina, nu a avut efect. Conducerea ministerului a considerat "inoportuna" solicitarea ofiterului de a fi reincadrat in MAI.

RAPORTUL LUI VLADULESCU

Fostul sef al IJP Ialomita, Aurel Vladulescu, cel care l-a inlocuit pe chestorul Constantin Matei in urma scandalului sexual, a fost singurul care l-a sustinut pe Gabriel Parlog in aceasta cauza. La 15 iunie 2004, dupa ce a analizat activitatea profesionala a ofiterului Parlog, Vladulescu a intocmit un raport adresat fostului sef al Inspectoratului General al Politiei Romane, Dumitru Sorescu, in care i-a solicitat ramanerea in sistem a ofiterului. Vladulescu si-a motivat aceasta solicitare astfel: "Ofiterul Parlog Gabriel nu a ascuns sub nici o forma detinerea acestor dosare neinregistrate si el le-a predat comisiei constituite de mine, dupa ce Corpul de Control al MAI a luat masura si domnul ministru a aprobat destituirea din politie a subcomisarului Nitu Viorel. (…) Ofiterul practic a executat o dispozitie a fostului sef al Politiei Urziceni, subcomisar Nitu Viorel. (…) Fata de aceasta situatie, va rog sa-mi permiteti sa propun reanalizarea raportului nr. 27167/03.05.2004, al Corpului de Control al MAI si (…) revenirea la masura de destituire din politie a ofiterului". Relevant este faptul ca propunerea lui Vladulescu a fost sustinuta chiar de chestorul principal Niculae Neagu, seful Corpului de Control al MAI. Cu toate acestea, la 16 iulie 2004, ofiterul Parlog a fost instiintat ca a fost destituit din Politie incepand cu 29 iunie acelasi an. S-a incalcat astfel art. 58 din Legea 360/2004, privind Statutul politistului, destituirea facandu-se dupa consultarea Consiliului de Disciplina. Care consiliu s-a intrunit o luna mai tarziu, dupa aplicarea masurii de destituire.

DOSARUL ZACE LA PARCHET

La nici o luna de la control, la Urziceni s-a intors comisarul-sef Marin Banica, din cadrul Corpului de Control al MAI. Pentru ca a ascuns la domiciliul sau, din dispozitia lui Viorel Nitu, cele 169 de dosare, comisarul Banica ii intocmeste acestuia dosar penal pentru savarsirea infractiunii de "abuz in serviciu contra intereselor persoanelor", facandu-l complice cu Nitu. Dosarul, inregistrat cu nr. 1352/P/2004, zace de mai bine de un an la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti. Ciudat este ca in aceasta cauza nu s-a intocmit nici macar un singur act procedural. Dosarul a fost preluat de procurorii Gratiela Dobrila si Alin Georgescu, dar, in prezent, se pare ca nu este repartizat nici unui procuror.

Din uniforme murdare in halat de matase

Asta-primavara, opinia publica se scandaliza afland ca Toma Zaharia (foto), numit de unii si "generalul heroina", din motive inca neelucidate pe deplin, a parasit sistemul precum Alba-ca-Zapada. Pensie grasa, pe masura anilor in care a slujit interesul public numai el stie cu cata cinste. Basca salariile compensatorii, insumand vreun miliard de lei vechi. Liniste si pace buna. O liniste, e drept, putin tulburata de plangerea penala pe care ministerul (al carui "numarul doi" a fost) a indreptat-o impotriva sa in dosarul EADS. Dar nu-i plangem noi de mila. Un asa sac de informatii si de "dosare vii si moarte" ca Toma Zaharia pica-n picioare din orice situatie. Toma e un motan! Unu’ gras!

Dezvaluirile Jurnalului National, urmate de o severa ancheta la nivelul organelor interne, faceau ca, acum un an si jumatate, un grup de ofiteri cu functii importante in Politia Ialomita sa fie pus sub acuzare, pentru grave abuzuri si fapte de coruptie.

Atunci, intreaga presa si opinia publica au acordat atentie subiectului. A mai avut cineva curiozitatea sa intrebe in continuare: ce s-a intamplat de fapt cu protagonistii scandalului care a umplut de noroi uniforma Politiei Romane? Nu. Ce s-a intamplat? Va spunem noi. Ca ne pasa. Toti cei prinsi atunci cu mata-n sac au scapat basma curata. Ba, mai mult. Au parasit Politia de bunavoie, nu cu un sut in durduliile poponete. S-au imbolnavit toti, dar toti! Din cauza stresului si muncii, nu de pe urma chefurilor si ticalosiilor. Au plecat in viata civila onorabil, cu fruntea sus. Cu pensii grase. Plus sute de milioane de caciula, oferite de generosul stat roman din buzunarul public, din buzunarul tau! La ei e banu’ tau acum!

Sunt aceste cazuri o intamplare? Nicidecum. Dezvaluirile noastre si relatarile corespondentilor nostri din provincie, pe care le vom publica zilele urmatoare, dovedesc ca este un fenomen ca politistii corupti sau nedemni, mai ales cei cu functii inalte, sa iasa cu obrazul curat si buzunarele doldora din sistemul manjit de ei. In vreme ce dosarele penale, pe care nu le pot sterge din biografie, mucezesc netulburate prin sertarele procurorilor, in asteptarea unei "scoateri de sub urmarirea penala", pentru care merita sa cheltuiasca ceva influenta acumulata, daca nu si o felie din pensie! Si timpul le sterge pe toate.

Legea, dupa cum observam, le permite acestora sa se infrupte din drepturi pe care parca le uzurpa colegilor. Acelor colegi care au dus greul si-au infruntat riscuri si privatiuni, ca sa-si castige o pensie cinstita de politist. Cati o mai apuca!

Daca doctorii au stabilit ca, de efort si stres, comisarului Mitica i-a crescut al treilea testicul, iar comisarului Fanica i-au sarit doagele, nu putem carti daca nu suntem noi insine doctori. N-avem competenta! Nu putem nici sa-i constatam unuia glanda de prisos si nici celuilalt doagele lipsa la apel. Dar daca toti comisarii Mitici si Fanici patesc aceste lucruri, intotdeauna cand ticalosiile le ies la iveala ori cand procurorii se pun pe capul lor, atunci chiar e o problema. O problema statistica, daca vreti. O problema care tradeaza fenomenul, foarte prezent, malign si... endemic. O problema de etica, in prima si ultima instanta. Daca va pasa de aceasta problema si aveti un cuvant de spus, va asteptam opiniile de contribuabili cinstiti si destepti pe pagina de Internet a Jurnalului National si la adresele de mail: veronica.albulescu@jurnalul.ro ; zass@jurnalul.ro.