Găgăuzia şi Transnistria, in aceeaşi barcă

Başcanul de la Comrat,Mihail Formuzal, afirmă că fiecare găgăuz ştie că Voronin a promis regiunii autonome aceeaşi reglementare juridică cu cea a transnistrenilor. Intr-un interviu acordat in exclusivitate reporterilor Jurnalului Naţional, liderul găgăuz declară că poporul său nu va accepta un statut la un nivel "mai jos" decăt statutul pe care il va obţine Transnistria in urma negocierilor cu Republica Moldova.

Başcanul de la Comrat,Mihail Formuzal, afirmă că fiecare găgăuz ştie că Voronin a promis regiunii autonome aceeaşi reglementare juridică cu cea a transnistrenilor. Intr-un interviu acordat in exclusivitate reporterilor Jurnalului Naţional, liderul găgăuz declară că poporul său nu va accepta un statut la un nivel "mai jos" decăt statutul pe care il va obţine Transnistria in urma negocierilor cu Republica Moldova.

Video:Interviul cu Mihail Formuzal

Jurnalul Naţional: Ce reproşaţi administraţiei de la Chişinău?
Mihail Formuzal: Noi am vrut să colaborăm cu ei, noi am vrut să dăm ajutor Chişinăului, dar ei nu au vrut...


Jurnalul Naţional: Există o formaţiune politică la Chişinău cu care aveţi interese convergente?
Mihail Formuzal:Partidele de la Chişinău işi schimbă foarte des orientările şi e foarte greu să te adaptezi la fiecare schimbare. La inceput au vrut să dezvolte relaţiile cu Rusia, pe urmă cu Europa şi cu Statele Unite, apoi din nou cu Rusia... Iar noi nu dorim să mergem pe orientările lor. Noi vrem ca Moldova să fie un stat dezvoltat in plan democratic, un stat unde să fie respectate drepturile omului, să fie respectată libertatea cuvăntului - şi s-a făcut foarte mult in acest domeniu in ultima jumătate de an.

Buget pentru găgăuzi

Jurnalul Naţional: Din ce fonduri se finanţează regiunea?
Mihail Formuzal:Republica Moldova adună bani la buget in principal din sectorul vamal, aproximativ 6 miliarde de lei moldoveneşti. Cetăţenii găgăuzi reprezintă 4,5 procente din populaţie. Partea Găgăuziei e de 270 milioane lei, in schimb noi primim doar 65 de milioane de la buget. Bugetul nostru local este de 192 de milioane de lei moldoveneşti, cam 70 de milioane de dolari. Noi inţelegem că există sarcini comune, de stat, cum ar fi judecătoria, vama, sănătatea, invăţămăntul. Desigur, noi nu pretindem aceşti bani, insă, in acelaşi timp, nu dorim să se spună că ei ne hrănesc pe noi, găgăuzii. Politicienii care au spus că centrul Moldovei hrăneşte Găgăuzia nu au dreptate. Volumul produselor la hectar din agricultură este la noi de două ori mai mare decăt in Moldova intreagă. Insă noi nu ne lăudăm cu acest fapt. Este o ţară in care fiecare regiune trebuie să fie la fel. Găgăuzia are trei oraşe şi o parte din bani trebuie transferaţi la sate.


Jurnalul Naţional: Ce populaţie are Găgăuzia?
Mihail Formuzal:Aproximativ 155.000 de locuitori.


Jurnalul Naţional: Se vorbeşte despre federalizarea Transnistriei şi Găgăuziei pentru a asigura o enclavă rusească in regiune.
Mihail Formuzal:Noi vrem ca Moldova să fie un stat unit, ca procedura unirii Moldovei cu Transnistria să aibă loc. Cum va avea loc această unire va decide Guvernul Republicii Moldova. Dacă va fi un stat cu autonomie, nici o problemă, Găgăuzia nu va fi implicată. Noi respectăm inţelegerile care au fost atinse mai inainte. Dar, dacă in procesul desfăşurării negocierilor Transnistria va primi un statut de Federaţie, eu voi face tot posibilul ca Găgăuzia să primească acelaşi statut. Cu atăt mai mult cu căt şeful statului, Vladimir Voronin, a declarat că Găgăuzia nu va primi un statut la un nivel mai jos decăt cel al Transnistriei. Toţi găgăuzii ştiu că acestea sunt vorbele preşedintelui Voronin. Deci oricare va fi statutul Transnistriei, acelaşi va fi şi cel al Găgăuziei, aşa dorim şi asta vom incerca să obţinem. După toate normele juridice internaţionale, Găgăuzia are mai multe drepturi decăt Transnistria, pentru că Găgăuzia este o regiune locuită majoritar de găgăuzi, iar in Transnistria populaţia este mult mai amestecată, acolo locuiesc şi ruşi, şi ucraineni, şi moldoveni.


Jurnalul Naţional: Sunteţi un popor de etnie turcă. Care sunt relaţiile cu Turcia?
Mihail Formuzal:Avem relaţii foarte bune, nu avem nici o problemă. Turcii ne-au ajutat foarte mult şi apreciem ajutorul lor. Ne ajută prin investiţii şi ajutoare umanitare. Ne-au ajutat la construirea apeductelor, de exemplu. Noi vrem să avem relaţii de prietenie cu toată lumea, cu toţi vecinii, inclusiv cu Romănia.
Suntem un popor mic, un grup etnic, nu vrem să complicăm lucrurile. Suntem interesaţi de dezvoltarea unor afaceri normale. Cu 15 ani in urmă, condiţiile in Romănia au fost puţin mai sus decăt in Moldova, dar in ziua de azi Romănia intrece cu mult Moldova. Noi suntem interesaţi să avem afaceri regionale. Vrem să colaborăm in domeniul economic, in educaţie şi cultură. Pentru investitorii din Romănia care vor să facă aici investiţii mai mari de 250.000 de euro, avem un program cu garanţie de apărare a investiţiilor, prin care ii scutim timp de cinci ani de toate taxele, inclusiv de impozit.


Jurnalul Naţional: Care este situaţia presei in Găgăuzia?
Mihail Formuzal:Avem o televiziune unde fiecare vorbeşte ce vrea, iar colectivul redacţional al ziarelor, la fel, scrie fiecare ce vrea. Nu putem dicta noi ce informaţie să dea fiecare. Dacă mi-aş dori ca presa să scrie ce vreau eu, atunci trebuie să ii plătesc pe cei care scriu, iar eu am nevoie de banii aceştia pentru şcoli, pentru drumuri etc. Cu căţiva ani in urmă, ziarele din Găgăuzia şi din Moldova erau la fel ca ziarele care existau in timpul URSS-ului. Acum avem ziare libere, un post de radio şi un post televiziune libere şi nimeni nu-i urmăreşte pe reprezentanţii lor. Au trecut alegerile locale şi ele s-au desfăşurat cu respectarea tuturor normelor democratice, nu am auzit pe nimeni să se plăngă.

Petrol şi arme

Jurnalul Naţional: S-a vorbit despre descoperirea unui important zăcămănt de petrol pe teritoriul Găgăuziei. Vă găndiţi că aţi putea deveni o miză importantă in disputa regională?
Mihail Formuzal:In acest caz, noi demonstrăm respectul nostru faţă de conducerea centrală. Eu nu aş vrea ca oamenii din republică să creadă că din această cauză Găgăuzia este o regiune care nu vrea altceva decăt să işi strice relaţiile cu Moldova. Ba din contră. Noi putem să mergem să extragem acest zăcămănt şi singuri, insă nu facem aceasta din respect pentru conducerea de la Chişinău. Dacă insă conducerea statului nu vrea să prospecteze aceste zăcăminte, pentru noi acesta va fi un semnal. Dar noi nu vrem să grăbim exploatarea acestor zăcăminte. Sunt incă rezerve locale in sectorul agriculturii, in domeniul reciclării produselor, care nu au fost folosite incă. In Găgăuzia sunt trei oraşe care se pot autosusţine şi care dau bani la stat. Dacă va incepe polemica "cine pe cine hrăneşte", vom aduce ţara la faliment şi vom destrăma acest stat. De aceea prefer să evit această discuţie.


Jurnalul Naţional: In anii ’90, in perioada conflictului găgăuzilor cu moldovenii, pe teritoriul autonom de acum au fost aduse foarte multe arme. Potrivit unor date neoficiale, aici există cel mai mare număr de arme din Republica Moldova aflat in posesia civililor.
Mihail Formuzal:Da (răde). Atăt in Găgăuzia, căt şi in Moldova există suficient armament, dar oamenii sunt paşnici.

Unitatea Teritorială Autonomă

In anul 1988, pe teritoriul RSS Moldoveneşti s-a format mişcarea separatistă cunoscută sub numele de "Poporul Găgăuz". In 1990, in raioanele Comrat, Ceadir-Lunga şi Vulcăneşti se proclamă aşa-numita Republica Găgăuză (Găgăuz -Yeri), insă Guvernul moldovenesc a anulat această declaraţie pe considerente de neconstituţionalitate. In 1994, administraţia de la Chişinău a recunoscut autonomia teritorială a Găgăuziei. Găgăuz - Yeri are centrul administrativ in oraşul Comrat şi numără in total circa 30 de localităţi in care limbile oficiale sunt rusa, găgăuza şi moldoveneasca. Şeful găgăuz face parte din Guvernul Moldovei şi a fost ales prin vot, pentru patru ani. Din decembrie 2006, această funcţie este deţinută de Mihail Formuzal. El a absolvit in 1983 şcoala militară şi pănă in 1994 a făcut parte din armata activă, in mai multe funcţii de conducere. Din 1999 a devenit primar al oraşului Ciadir - Lunga, funcţie pe care a deţinut-o pănă in 2006.

Egalitate!

"Noi vrem ca Moldova să fie un stat unit, ca procedura unirii Moldovei cu Transnistria să aibă loc. Cum va avea loc această unire va decide Guvernul Republicii Moldova.Dacă va fi un stat cu autonomie, nici o problemă, Găgăuzia nu va fi implicată. Noi respectăm inţelegerile care au fost atinse mai inainte. Dar, dacă in procesul desfăşurării negocierilor Transnistria va primi un statut de Federaţie, eu voi face tot posibilul ca Găgăuzia să primească acelaşi statut"
Mihail Formuzal,başcanul Găgăuziei