Va prezentam rezultatul demersului nostru jurnalistic ce vizeaza indreptarea unei erori judiciare.

 

La sfarsitul lunii ianuarie am demarat dezvaluirile despre posibila eroare judiciara pe care noi am numit-o "Cazul 1393". Am prezentat faptele asa cum ele au rezultat din ancheta penala si din judecata in fond, recurs si apel. Am atras atentia asupra slabiciunilor, neconcordantelor, carentelor si superficialitatii acestui proces. Ati cunoscut probe neadministrate sau neluate in considerare pe parcursul judecatii, descoperite de noi in ancheta jurnalistica desfasurata pe parcursul a trei luni. Au urmat analizele si verdictele date de membrii juriului virtual, format din noua reputati juristi. Concluzia juriului a fost ca ne aflam in fata unei erori judiciare, a carei victima este Vasile Chicioroaga, condamnat pe nedrept la 19 ani si 4 luni de inchisoare pentru o crima pe care n-a comis-o.

 

Joi, 16 februarie, dupa mai bine de doua saptamani, cat a durat publicarea serialului, a avut loc dezbaterea finala. Am ales ca locatie Casa Capsa, un loc imbuibat de istorie, care decenii la rand a fost un "camp de lupta" al spiritelor si acolo unde inteligenta conta mai mult decat o salva de artilerie. Stiam ca asa se va intampla si cu dezbaterea noastra despre modul in care aceasta posibila eroare judiciara ar putea fi indreptata. Nici nu se putea altfel, in conditiile in care ni s-au alaturat membrii Juriului care au analizat cazul, reprezentanti ai Consiliului Superior al Magistraturii si Curtii Supreme de Justitie, precum si adjunctul procurorului general al Romaniei, Gabriela Ghita.

 

ABSENTI NEMOTIVAT. Nu a catadicsit sa apa-ra nimeni din partea Ministerului Justitiei, fapt ce a demonstrat, cel putin noua, jurnalistilor, ca nu exista nici pic de interes pentru solutionarea acestei erori, eroare care nu este singulara. Era mai mult decat util ca si ministerul, care are drept de initiativa legislativa, sa vina cu o solutie prin care sa se indrepte raul provocat de hotararile netemeinice. Sau macar sa ia act.

 

Reperele discutiei au fost urmatoarele:

cum poate fi reparata eroarea judiciara;

cat de matura este Justitia romana pentru a renunta la caile extraordinare de atac, in conditiile in care ele reprezinta o supapa de siguranta in aplicarea corecta a legii.

 

SOLUTIA. In urma dezbaterii, Parchetul General a decis sa analizeze dosarul "Cazului 1393", urmand a decide daca exista elemente de natura sa permita deschiderea urmaririi penale sub aspectul savarsirii infractiunii de marturie mincinoasa si daca in speta este vreun motiv de revizuire a hotararilor judecatoresti. Revizuirea ar putea fi ceruta si ca urmare a elementelor rezultate din investigatiile Jurnalului National. Dat fiind stadiul anchetei in curs, nu putem da mai multe detalii despre aceasta.

 

Citește pe Antena3.ro

Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat

O alta concluzie importanta a mesei rotunde de la Capsa este ca sistemul judiciar romanesc are inca nevoie de instrumente extraordinare de atac, precum recursul in casatie sau recursul in anulare. Acestea trebuie sa fie intotdeauna in favoarea inculpatului si la indemana partilor.

 

Intelegand ca sanatatea sistemului nostru judiciar are nevoie de aceste instrumente, Jurnalul National va initia o dezbatere publica in scopul modificarii Codului de Procedura Penala. Atragem atentia Ministerului de Justitie asupra seriozitatii demersului nostru publicand aceasta Scrisoare deschisa.

 

 

Doamna ministru Monica Macovei,

 

DOAMNA MINISTRU: Chiar nu sunteti dornica sa va convingeti de nevinovatia lui Vasile Chicioroaga?

V-am invitat si v-am asteptat. Intr-un loc frumos si la indemana. In centrul Bucurestiului, la Casa Capsa. Joi, 16 februarie 2006, la ora 17:00. Pe dumneavoastra sau pe un alt reprezentant al Ministerului de Justitie, pentru a lua act si a sustine pozitia institutiei intr-o dezbatere profesionala. N-ati venit. Nici pe altcineva nu ati trimis sa va reprezinte si ne vine greu sa credem ca, intr-un minister intreg, nimeni nu e dispus sa lucreze dupa program pentru o cauza legitima si necesara, de interes public.

 

Cauza legitima si necesara la care facem referire este urmatoarea: in urma cu sase ani, un om a fost ucis. In baza unei anchete penale dezastruoase si condamnabile, in urma unui proces prost instrumentat, judecat in pripa, cu multe incalcari ale legii, vizibile si pentru neinitiati, in urma epuizarii cailor de atac (judecate cu dezinteres si scarba), doi oameni au fost condamnati la privare de libertate pentru 17, respectiv 19 ani.

 

Ancheta jurnalistica, desfasurata pe parcursul a doua saptamani, a relevat erori impardonabile comise pe parcursul instrumentarii cauzei la toate nivelurile. De asemenea, a adus probe (extrajudiciare) ce nu au fost folosite pe parcursul procesului, pentru simplul motiv ca nu au prezentat interes, cata vreme nu corespundeau scenariului imaginat de anchetatori si insusit de judecatori.

 

Noua renumiti maestri au acceptat experimentul nostru judiciar/extrajudiciar, au consumat timp pretios, fara a fi recompensati in vreun fel, pentru a formula opinii avizate. Toti cei noua avocati si profesori au tratat cauza cu interes si profesionalism, iar verdictul pronuntat prin insumarea opiniilor individuale este urmatorul:

Procesul crimei numite de noi "Cazul 1393" a fost judecat cu incalcari multiple ale legii penale, multe dintre ele fiind de natura sa atraga nulitatea absoluta.

Cel putin unul dintre inculpati a fost condamnat pe nedrept.

Ne aflam in prezenta unei posibile erori judiciare.

Potrivit legii penale romane, eroarea judiciara nu mai poate fi reparata.

 

Iata suficiente motive pentru ca Ministerul de Justitie sa dea curs invitatiei de a fi reprezentat la o dezbatere, alaturi de cei noua membri ai Juriului virtual convocat de Jurnalul National, si de reprezentanti ai Parchetului Inaltei Curti si ai Consiliului Superior al Magistraturii. Dezbaterea si-a propus sa caute solutii pentru urmatoarele probleme relevate de investigarea "Cazului 1393":

Care sunt caile legale ce pot deschide revizuirea procesului, pentru indreptarea posibilei erori judiciare?

Cum raspund magistratii vinovati de a fi incalcat in mod evident procedurile judiciare si care poarta responsabilitatea comiterii acestei erori judiciare?

Cum pot fi responsabilizati avocatii - notamente avocatii din oficiu - in scopul de a asigura respectarea drepturilor procesuale ale clientilor lor si de a concura la o dreapta judecata, de natura a stabili fara echivoc adevarul judiciar?

Cat de matura este Justitia romana pentru a renunta la caile extraordinare de atac, supape de siguranta in aplicarea corecta a legii, instrument de supraveghere a legalitatii si temeiniciei hotararilor definitive?

 

Despre aceste lucruri aveam de vorbit, doamna ministru, in seara cand ati lipsit nemotivat. Nu ca persoana, ca institutie. Au fost prezenti reprezentantii Parchetului si ai CSM.

 

Avem, asadar, motive, doamna ministru, sa va acuzam ca ati uitat prea repede ca ati ajuns in aceasta demnitate dupa un, se pare, neinstructiv stagiu in Parchet si dupa o foarte prolifica prestatie in randul societatii civile. Dupa ce ati militat, din fruntea unei organizatii nonguvernamentale, pentru drepturile noastre civile, refuzul de a va apleca urechea la necazurile justitiabililor din pozitia dumneavoastra inalta ne pare o… impietate.

 

Un asemenea exemplu precum "Cazul 1393" vorbeste, in fond, despre nevoia de reforma a Justitiei si de jos in sus, nu numai de sus in jos. Vorbeste despre nevoia de instruire, de perfectionare, despre nevoia de conditii normale de judecata si, nu in ultimul rand, despre constiinta. De la aceasta dezbatere, Ministerul de Justitie nu avea voie sa lipseasa.

 

Din acest motiv vom publica saptamanal aceasta scrisoare deschisa, pentru a bate la usa constiintei dumneavoastra. Si vom face lobby pe langa fiecare parlamentar (asa cum dumneavoastra n-ati inteles sa faceti pentru DNA), poate s-o gasi vreunul sa accepte ca recursul in anulare trebuie sa reintre in Codul de Procedura Penala. Si sa promoveze in Parlament acest amendament pe care il propunem. Nu neaparat sub acest nume, nu in atributiile exclusive ale Parchetului, dar intotdeauna in favoarea inculpatilor. Fie ei vii sau… morti, cum e cazul victimelor represiunii comuniste, a caror memorie n-a fost inca integral reabilitata si, potrivit actualei legislatii, nici nu mai poate fi. Sistemele legislative ale unor tari cu o justitie mult mai eficienta si mai sanatoasa admit asemenea supapa de siguranta. Asa incat presiunea Uniunii Europene de a renunta la caile extraordinare de atac ne apare drept o gogomanie inventata de politicieni, in dauna interesului public.

 

PRINCIPIU
"Procesul penal are ca scop constatarea la timp si in mod complet a faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si NICI O PERSOANA NEVINOVATA SA NU FIE TRASA LA RASPUNDERE PENALA" - Cod Procedura Penala Cap. 1