Mineri ramasi pe drumuri. Pescari fara peste. Batrani plansi, urmariti de cosmarul stramutarii de acum 30 si ceva de ani. Svinita, sat de sarbi la capatul Mehedintilor, sta sub semnul zodiei negre. Numai de necazuri a avut parte anul acesta. Pana si smochinii s-au uscat
RECONVERSIE. Mai-marii de la Bucuresti au hotarat inchiderea minei si peste 120 de sviniteni raman acum fara loc de munca; oamenii vor pleca la munca in strainatate sau se vor apuca de pescuit si de lucrat pamantul |
Mineri ramasi pe drumuri. Pescari fara peste. Batrani plansi, urmariti de cosmarul stramutarii de acum 30 si ceva de ani. Svinita, sat de sarbi la capatul Mehedintilor, sta sub semnul zodiei negre. Numai de necazuri a avut parte anul acesta. Pana si smochinii s-au uscat. Din carciuma de peste drum de primarie razbate muzica sarbeasca. Strada este pustie. Rar zaresti chip de om. De fiecare data, un batran manat cu treburi la posta, la agentul agricol, ori iesit la poarta cautand un semen sa schimbe o vorba. Un sat linistit. Gol. Mohorat. Asa am gasit Svinita, pe la orele amiezii. O asezare de la malul Dunarii, cocotata pe munte, cu istorie zbuciumata. A fost plimbata de colo-colo de vreo patru ori, din cauza razboaielor si a stramutarilor. Batranii sviniteni isi amintesc cu groaza de acele vremuri. Tinerii asculta manele. Le place muzica; se apropie de cea orientala. Toti au trecut anul acesta prin momente grele. Un satean si-a pierdut viata acum trei luni in accidentul de la mina de carbune Baia Noua. Mai-marii de la Bucuresti au hotarat inchiderea minei si peste 120 de sviniteni raman acum fara loc de munca. Unii au fost necajiti. Altii s-au bucurat pentru cele 200 de milioane primite drept plata compensatorie, plus alte opt milioane ajutor de somaj, timp de doi ani.
LUPUL SI PORUMBITA
|
La Svinita se vorbeste numai sarbeste. Doar la Primarie mai auzi limba romana. Pana si cei cativa romani minoritari din sat (98% sunt sarbi) vorbesc limba
vecinilor de dincolo de Dunare. O sarba arhaica. Un amestec de macedoneana, bulgara, ceha si chiar putina romana. La fel de arhaica e si romana vlahilor de pe malul sarbesc - un dulce amestec de cuvinte banatene si verbe conjugate olteneste. Milena Bibescovici, profesoara din Svinita, nu se impaca insa cu acest grai romanesc: "Nici nu vrei sa ii auzi. Suna groaznic". Milena a invatat graiul vlah in casa socrilor: este casatorita cu un roman din Serbia. In limba sarba, Milena inseamna "draguta". Nu-i ceva neobisnuit. Multe prenume sarbesti semnifica ceva. Cam ca la indieni. Golub inseamna porumbel, Golubica - porumbita, Ljubica - cea iubita, Jivica - cel plin de viata, Bogoljub - cel care il iubeste pe Dumnezeu, Vuk - lup, Slavomir - cel care slaveste pacea. Numele de familie au si ele semnificatia lor, ca Velimirovici, care se traduce marea pace, sau
Velicevici - cel mare.
|
DESTINE DUNARENE
|
Poezie, pictura, film. Oameni, destine, popoare dezbinate si unite de Dunare. Traditii, legende si povesti adevarate. Spatiu si timp, istorie si spiritualitate. Dimensiunile culturale ale fluviului care uneste Europa au fost prezentate vineri si sambata, 3-4 noiembrie, in cadrul simpozionului international "Dunarea si Dunarea", la Calarasi. Initiativa organizarii acestei intalniri a apartinut Institutului de Istorie a Artei al Academiei Romane, in colaborare cu Inspectoratul Scolar al Judetului Calarasi. Au sustinut comunicari profesori universitari si cercetatori stiintifici din Romania, Republica Moldova, Ungaria, Serbia si Franta. Academicianul Eugen Simion, Silviu Angelescu, directorul Institutului de Istoria Artei, Nicolae Constantinescu, seful catedrei de Etnologie a Universitatii din Bucuresti, Elena Prus si Pierre Morel, de la Universitatea din Chisinau, alaturi de alti oameni de cultura, au descris o "alta" Dunare, dincolo de materialitate. S-a vorbit despre Dunare ca personaj, ca muza, ca peisaj si influenta a destinelor.
|
| ||||
|
|
SCRIETI-NE!
Despre intamplari minunate
sau ingrozitoare, despre viata
pe care o traiti acolo, la dumneavoastra acasa, pe malurile Dunarii. Scrieti-ne pe adresa croaziera@jurnalul.ro sau,
prin posta, la adresa pe care o gasiti in caseta redactionala.
|