"Daca se continua asa, limba moare. Majoritatea tinerilor deja nu mai vorbesc romaneste. Ne ducem din Timoc pe Dunare direct in Marea Neagra", se supara Draghisa Constandinovici aprig cand vorbeste despre discriminarea romanilor din Serbia. In scoala, dascalii sarbi aveau doua cuvinte la adresa romanilor/vlahilor de pe Valea Timocului. Vlah = vita, taran. In copilarie i-a fost rusine sa spuna ca e roman. Zicea ca e sarb, desi pana la 7 ani nu stia un cuvant din limba oficiala a tarii in care se nascuse. Mai apoi, cand a crescut, a vazut ca romanii nu aveau nici o functie de conducere nicaieri.
Draghisa este acum prim-vicepresedintele Consiliului National al Minoritatii Romanilor din Serbia, o institutie care tine de guvernul Serbiei si care incearca promovarea romanismului pe banii sarbilor. Limba romana nu s-a predat niciodata in scolile din Timoc, iar putinii care stiu sa scrie si sa citeasca in limba noastra au studiat-o singuri, acasa. In Serbia, se foloseste alfabetul chirilic. uitaTi. "Degeaba primim carti in romana daca noi nu stim sa citim! Avem nevoie de profesori!", spune poetul Mihailo Vasilievici, purtatorul de cuvant al MDRS. Am vazut doua publicatii in Serbia tiparite in romaneste si amandoua erau pline de greseli gramaticale. "Am strans semnaturi de la parinti, care erau de acord sa introducem limba romana facultativ in scoli. Am vorbit cu Ministerul Educatiei din Serbia si ne-au spus ca sunt de acord sa colaboreze, dar ne-au amanat", spune Constandinovici. Cea mai mare frustrare a unora dintre conducatorii organizatiilor romanesti din Serbia nu e ca nu sunt bagati prea mult in seama de guvernantii din tara lor, ci ca sunt dati uitarii de cei din "tara muma". "Nici un picior de politician din Romania nu a calcat vreodata in Timoc. Cand se intalnesc reprezentantii cele doua tari, pe primul plan sunt «relatiile bilaterale, comerciale». Noi suntem cartea de rezerva", recunoaste Constandinovici. In Serbia exista sapte partide politice romanesti sau "vlahe", nici unul dintre ele cu vreun reprezentant in Parlament. Primul dintre ele, infiintat in 1991, Miscarea Democrata a Romanilor din Serbia (MDRS), nu a primit niciodata vreun ban de la statul roman pentru activitatile de promovare a romanismului. Cat despre sustinere din partea sarba, membrii partidului sunt rezervati. "Romanii sunt extrem de bogati in aceasta tara. Si de aceea sarbii vor sa puna laba pe noi sa nu ne lase sa miscam. Vor sa ne asimileze", ne zice un roman de acolo. Omul, un reprezentant al unei organizatii a vorbitorilor de romana de peste Dunare, crede ca acelasi este si motivul pentru care recensamintele, zice el, au fost trucate pentru a ascunde numarul mare de romani din Serbia. Oficial sunt 40.000 de romani, dar reprezentantii celor de acolo vorbesc despre cifre care depasesc un milion de cetateni. In raionul Kladovo sunt 23 de sate. 22 sunt cu populatie majoritara vorbitoare de romana si doar unul de muntenegreni. Conflictul care ii roade cel mai mult pe romani este chiar intre vorbitorii limbii latine. Pe de o parte, sunt cei care sustin ca vorbitorii de romana sunt romani, iar, pe de alta, sunt aceia care cred ca sunt "vlahi" si nimic nu-i leaga de tara noastra. Am intalnit un batran autointitulat "mare vlah". Ne-a spus ca limba in care vorbeste cu noi si in care ne intelegem este de fapt "vlaheza".Citește pe Antena3.ro