Pe urmele pasoptistilor

Islazul e un loc tihnit in care sunt parca mai putin vizibile problemele localitatilor dunarene. Trecutul sta inca la loc de cinste in memoria satenilor si prezentul nu le e tocmai stramt.

Faptul ca la 9 iunie 1848 capii revolutiei au fost prezenti la Islaz este inca un motiv puternic de mandrie locala. Monumentul din centrul Islazului a fost asezat in 1969 chiar pe locul unde a fost citita proclamatia. Profesorul de istorie Constantin Dima e, de obicei, ghidul care talmaceste ad-hoc trecutul pentru vizitatorii care ajung la Islaz. Povesteste cu talc despre Ion Heliade Radulescu, Cristian Tell, generalul Magheru si preotul Radu Sapca. In Campia Islazului, numita si Campul lui Traian sau a Regeneratiunii, a avut loc adunarea cu prilejul careia a fost citita proclamatia guvernului provizoriu. Atunci, satenii crezusera ca masa aceea mare pusa in fata bisericii la care se asezasera oamenii politici ar fi fost un praznic sau ospat cu ocazia sfintirii locasului de cult. Asta pentru ca nici nu prea pricepeau limbajul scortos al invatatilor. Popa Radu Sapca a fost un soi de translator - le-a transmis pe limba vetrei mesajul noii "constitutii".

EROISM. De cate ori preda lectia cu Revolutia de la ’48, profesorul Dima isi trimite elevii la monumentul din centru sa invete citatele de pe stanca, pangarite din loc in loc cu "Hai, Steaua!". Islazul mai pastreaza si urmele Razboiului de Independenta de la 1877-1878. Tot de la ghidul locului aflam ca intr-o zi, pe la sfarsitul lunii mai 1877, au pornit de la Nicopole doua vase turcesti, au incetinit mersul in dreptul satului si au ochit pichetul aflat pe malul Dunarii. Proiectilul a trecut prin peretii pichetului lucrat din paianta, facand prima victima a Razboiului de Independenta - sergentul Blejan. In Islaz s-a strans atunci atata cavalerie, artilerie si infanterie romana, ca nu mai era loc in sat. Localnicii radeau de limba soldatilor, toti moldoveni, al caror grai il auzeau pentru prima data. Regina Elisabeta a asezat pe mormantul eroului din Islaz o coroana de bronz, care se mai pastreaza si azi, impreuna cu echilerii acestuia, in Biserica "Sfintii Trei Ierarhi" din sat. Icoanele din aceasta biserica, zidita de Zoe Brancoveanu in 1835, au fost pictate de marele pictor Gheorghe Tattarescu. Islazul a mai dat eroi si in primul razboi mondial. Pentru ca trecutul sa nu fie uitat de fiii satului, autoritatile planuiesc o mare sarbatoare pentru 9 iunie, dorind sa instituie astfel o zi a islazenilor.

PASIUNE. Profesorul Constantin Dima, directorul celei mai mari scoli generale din Islaz, mai are un an pana la pensie, dar este la fel de pasionat de trecutul acestei comune ca si atunci cand s-a hotarat sa-si faca lucrarea de licenta despre rolul Islazului in Revolutia de la 1848 in Tarile Romane. La repartitie a avut ocazia sa aleaga locul in care sa fie profesor de istorie si a ales Islazul. S-a stabilit aici si a ramas fara nici o strangere de inima, convins ca islazenii merita sa aiba si un prezent pe masura trecutului istoric.