x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Campaniile Jurnalul Croaziera Jurnalul Zborul catre moarte

Zborul catre moarte

de Costin Anghel    |    Daniela Cârlea Şontică    |    28 Oct 2006   •   00:00
Zborul catre   moarte

Una dintre primele crime ale comu-nismului din Romania s-a petrecut la Turnu Magurele, in 1948. Patru ti-neri, luati in vizor pentru ca au ser-vit patria in anii Monarhiei, au trecut Dunarea cu un avion, au fost prinsi si, apoi, impuscati din ordinul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Cititi si:Dunarea, in infrarosu Armani de Turnu Macaronarii orezari de la Stancuta Sturionii ajungeau pana la Viena Jurnal de Croaziera - O zi pe Campia de la Islaz Blog Croaziera

In urma cu peste 50 de ani, comunistii faceau primele crime la Turnu Magurele. Patru tineri care au trecut granita cu un avion au fost prinsi si impuscati.

Turnu Magurele pastreaza o poveste care, la vremea ei, i-a ingrozit pe locuitorii portului linistit de la Dunare. Una dintre primele crime ale comunismului din Romania s-a petrecut in acest oras in 1948. Trista poveste ne-a fost depanata de Ecaterina Radulescu, sora lui Ion Vladescu (Jean), unul dintre cei patru tineri impuscati la vremea aceea. Cand o vede pe batrana doamna, unul dintre calaii de atunci o ocoleste cat poate. N-o poate privi in ochi. I-a omorat fratele.

FUGARII. Fuga din tara era o treaba periculoasa pe vremea comunistilor, dar, cand ajungea cutitul la os, riscai. Patru tineri au riscat. Alexandru Capanu fusese dat afara din armata. Facuse parte din armata regala, un motiv perfect pentru comunisti de a-l exclude. Fara serviciu, Capanu se afla intr-o stare materiala precara. Ionel Dian, pilot ca si Capanu, a fost dat afara din armata din cauza trecutului sau "regalist". Alexandru Predescu, invalid, fiu de negustor, voia sa ajunga in Franta la unchiul sau, medic chirurg la Paris. Jean (Ion) Vladescu avea o situatie materiala buna, era contabil la Banca Nationala Romana, filiala din Turnu Magurele. Pentru ca nu era de acord cu noua oranduire, era urmarit in permanenta de Securitate, de turnatori. Isi dorea mai mult decat orice libertatea.

ESUAREA. Jean (Ion) Vladescu, nascut in 1924. "Fratele meu trecea in drum spre locul lui de munca prin fata casei mele. In fiecare zi il ivitam la cafea. In miercurea aia, la 15 octombrie 1948, m-a refuzat, mi-a zis ca vine mai tarziu. A doua zi ma pomenesc cu mos Oprea, un angajat la Camera de Comert, la poarta. Se vedea ca vrea sa-mi zica ceva, dar nu are curajul. Mai, ce este cu tine, ce ai? A plecat avionul cu fratele dumitale si cu inca doi si i-au prins. Pana acum n-am avut curaj sa va spun", povesteste sora lui Vladescu, Ecaterina Radulescu.

AMINTIRI. Siguranta le-a lasat o singura fotografie a fratelui ucis

"SABOTAT". Stabilita din timp, fuga celor patru parea perfect pusa la punct. Realitatea insa era alta. Avionul de posta a venit in alta zi decat cea normala de lucru si a dat de banuit securistilor. La aeroport erau Alexandru Capanu, Ionel Dian si Jean Vladescu, Alexandru Predescu, insarcinat cu aducerea de combustibil, fiind "sabotat" de mama sa. Pilotul avionului nu vrea sa riste, avea trei copii la Bucuresti. Vladescu il impusca in picior pentru a avea alibi: l-au ranit tradatorii! Cei trei tineri pleaca cu avionul. Amanta pilotului vine la aeroport, isi gaseste iubitul impuscat si pe postasul din Turnu lesinat. Pleaca in oras sa anunte Salvarea, dar ajunge la Securitate. Fireste, fara voia ei.

Combustibilul le-a ajuns fugarilor pana aproape de granita cu Grecia. Aici au fost nevoiti sa aterizeze fortat. Autoritatile bulgaresti i-au retinut si, trei zile mai tarziu, i-au predat autoritatilor romanesti prin Vama Giurgiu. Ramas acasa, Predescu se lauda prin oras ca si el ar fi putut pleca cu avionul. Securitatea afla si il aresteaza si pe el. Dupa doua zile de detentie la Bucuresti si dupa chinuri groaznice, fugarii sunt adusi cu un tren de noapte la Turnu Magurele si inchisi in beciurile Sigurantei. Inclusiv Predescu. Au fost anchetati, batuti, schingiuiti, molestati. Anchetatori le cereau sa spuna numele complicilor din tara si din strainatate. La 24 noiembrie 1948, la miezul noptii, cei patru tineri au fost impuscati in cladirea Sigurantei, azi sediul Primariei. Doamnei Rini, cum ne-a spus ca o numeste lumea, i-au ramas de la fratele ei doar un tablou si o poza in care el este alaturi de colegii sai. Toate documentele si fotografiile i-au fost luate de cei de la Siguranta. "La nici o luna dupa executarea fratelui meu, tatal meu a fost dat afara din serviciu, iar dupa un an, o sora de-a mea a murit de TBC, noi neavand bani sa o tratam, sa o mai tinem in spital. Mama avea studii superioare, dar a primit o pensie de mizerie", isi aminteste doamna Rini.

L-A RECUNOSCUT DUPA DANTURA
Ecaterina Radulescu a cerut deshumarea tinerilor impuscati in 1948. La 2 iunie 1992, osemintele celor patru executati atunci au fost scoase din groapa lor comuna. Locul in care fusesera ingropati era tinut secret, dar pe baza marturiei unui angajat al cimitirului, decedat intre timp, s-a putut stabili locul exact al gropii. Radu Ciuceanu, presedintele Comisiei pentru studierea abuzurilor si crimelor comunismului (din Senatul Romaniei), a tras urmatoarele concluzii: cei trei din avion au fost impuscati in inima, iar Predescu, in cap. Motivul? Piciorul bolnav si frica il doborasera la propriu, cazuse in genunchi in momentul executiei. Toti cei patru aveau falangele zdrobite din timpul torturii. Ecaterina Radulescu: "Pentru ca groapa nu era destul de mare, au mai sapat putin intr-o parte si l-au asezat cu capul in acea mica groapa. L-am recunoscut dupa dantura si dupa inaltime, avea peste unu optzeci."

ORDINUL DE IMPUSCARE VENISE DE LA DEJ
"Pe vremurile alea nu exista sentinta de condamnare la moarte in Romania. Marin Rotaru, fost comunist din Corabia, mi-a marturisit ce s-a intamplat atunci", isi aminteste doamna Radulescu. "Nu stia cine a fost in avion, nu cunostea numele lor, nu se dadeau prea multe detalii. Gheorghe Gheorghiu-Dej le-a spus tuturor membrilor de partid ca, daca nu semneaza condamnarea la moarte a celor patru fugari, ii da afara de la locurile de munca, termina cu ei. Rotaru n-a vrut sa semneze. Am auzit ca s-a mai opus si Stefan Voitec, dar pana la urma n-au avut ce face. I-au executat pe bietii copii fara proces, fara nimic! Marin imi spunea pe urma ca el nu poate sa stea in fata mea, sa stea de vorba cu mine, pentru ca a semnat condamnarea fratelui meu si a celorlalti tineri", povesteste, plina de amaraciune sora lui Jean Vladescu.

O CETATE ASCUNSA IN IARBA
KAZA. Ruinele amintesc de o fortificatie turceasca
La periferia orasului Turnu Magurele exista niste ruine. Se pare ca sunt resturile cetatii Turnu. Dupa ce au vazut fotografii ale cetatii facute din satelit, turnenii se tot invartesc in jurul ei si se gandesc cum s-o reconstituie si s-o redea circuitului turistic, dar ia fondurile de unde nu sunt. Legenda spune ca pe vremea lui Mircea cel Batran, cetatea Turnu a facut insistent cu ochiul turcilor si pana la urma s-a lasat invinsa. Odata incorporata Imperiului otoman, cetatea a devenit kaza si a fost supusa unor reglementari juridice, fiscale si administrative din schema puterii otomane. O asezare civila mica, grupand populatia de langa cetate, care, surprinzator, era de origine musulmana, portul cu schela si unitatile lor comerciale si vamale, depozitele de provizii si zona agricola, formata din satele Magurele, Ciuperceni, Flamanda si Odaia. Cetatea Turnu era asezata langa un vad al Dunarii pe unde trecea cel mai drept drum dintre Ardeal si Peninsula Balcanica. Nu era singura in zona. Pe malul drept, vizavi de ea, se afla cetatea Nikopole.
  • Sidonia Silian, Laura Toma
  • Am pornit la drum sa culegem povestile Dunarii. O echipa de reporteri de la Jurnalul National si Antena 1 se afla incepand de ieri la Sulina, de unde vor naviga in sus, pe fluviu, cautand sa ia pulsul unei vieti ce depinde mai mult de toanele si cotele apelor Dunarii decat de strategii guvernamentale. Asteptati-ne! Sosim si in portul dumneavoastra!

    SCRIETI-NE! Despre intamplari minunate sau ingrozitoare, despre viata pe care o traiti acolo, la dumneavoastra acasa, pe malurile Dunarii. Scrieti-ne pe adresa croaziera@jurnalul.ro sau, prin posta, la adresa pe care o gasiti in caseta redactionala.
    ×
    Subiecte în articol: croaziera jurnalul turnu turnu magurele