De ce nu răsare Autostrada Soarelui

Sursa foto: Marian Iliescu/Jurnalul Naţional

Exerciţiu de deturnare de fonduri: un consilier superior al direcţiei de cultură cu o soţie acţionar majoritar la o firmă autorizată prin învăluire pentru cercetarea monumentelor istorice. Un director de Direcţie prieten, un director de Muzeu prieten. Poate şi alţi prieteni. Condiţiile necesare şi suficiente ca o lucrare de cercetare arheologică de interes naţional să fie contractată nu de Instituţia care are în dotare o sumedenie de arheologi, recomandată prin aviz ministerial, ci de un srl cu un singur arheolog angajat.

Autostrada "Soarelui" şi şoseaua de centură a oraşului Constanţa, coridorul IV Pan European. La momentul acesta mai este de construit tronsonul Cernavodă - Constanţa, lucrare care a fost câştigată de constructorul FCC/Astaldi în 2008, în urma unei licitaţii organizate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR).

AVIZ MINISTERIAL ELUDAT PRIN "VARIANTA OCOLITOARE"
Constructorul urma a găsi un antreprenor pentru lucrările de arheologie preventivă pentru care CNADNR obţinuse din 2005 de la Ministerul Culturii şi Cultelor (MCC) aviz favorabil, cu condiţia ca acestea să fie efectuate de Muzeul de Istorie şi Arheologie Constanţa (MINAC - n.r.) pentru tronsonul Medgidia - Constanţa şi cu Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" Bucureşti pentru tronsonul Cernavodă - Medgidia.

După obţinerea avizului, timp de doi ani, toţi arheologii muzeului constănţean au periat zona de trecere a autostrăzii şi şoselei de centură identificând 24 de puncte în care a apărut material arheologic la suprafaţă. Pe baza acestei evaluări, în februarie 2008, MINAC a calculat un deviz estimativ pentru cele 24 de puncte, acesta ajungând la suma de 6.135.380 lei (61 de miliarde lei vechi), fără a fi luate în calcul eventualele puncte ce puteau apărea pe parcursul săpăturilor.

O AFACERE NEAOŞĂ
Cu ajutorul lui Virgil Lungu, aflat la şefia Direcţiei Judeţene de Cultură Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional (DJCCPCN), şi a lui Gabriel Custurea, director al MINAC, pentru Eugen Coja, consilier superior la DJCCPCN şi soţ al firmei Deprom (soţia sa, Lucia Coja, fiind acţionar în cuantum de 70%), obţinerea actelor necesare pentru ca Deprom să sufle contractul Muzeului a fost o bagatelă. Autorizaţia ONMI a fost obţinută printr-o substituire de meserii, semnătura necesară - cea a unui arheolog expert - fiind înlocuită cu cea a unui arhitect.

Mai era nevoie de recomandarea DJCCPCN pentru participarea Deprom la licitaţia organizată de constructorul FCC/Astaldi, care a ţâşnit din Direcţie în aceeaşi zi în care a intrat.

Recomandarea semnată de fostul director executiv Virgil Lungu (schimbat din funcţie la 27.04.2009 prin Ordinul ministrului - n.r.), acum şeful Secţiei de arheologie preventivă din cadrul MINAC, susţine că Deprom SRL este singura societate acreditată să execute lucrări de cercetare arheologică în judeţul Constanţa, desfăşurându-şi activitatea arheologică de peste opt ani, şi că "a executat numeroase lucrări de cercetare arheologică în vederea eliberării terenului de sarcină istorică pentru diferiţi beneficiari". Deşi "pe situri pot intra doar instituţii specializate: muzee, institute de cercetare sau universităţi.

Deocamdată, statul nu a reglementat în ce condiţii se pot da astfel de lucrări firmelor particulare", ne-a explicat Daniela Turcan-Caruţiu, cea care a preluat conducerea Direcţiei după plecarea lui Virgil Lungu. Într-adevăr, muzeul a fost prima opţiune a FCC/Astaldi, însă directorul Gabriel Custurea i-a refuzat, declarând MINAC neputincios în faţa unei lucrări de asemenea anvergură, după cum ne-au declarat surse din cadrul muzeului constănţean.

MUZEUL - SUBCONTRACTAT CU FIRIMITURI
Spre deosebire de Deprom, CNADNR n-a avut parte de aceeaşi viteză de reacţie din partea DJCCPCN. Din actele care ne-au parvenit prin surse ministeriale reiese că CNADNR a trimis către DJCCPCN la 16 decembrie 2008 o adresă prin care solicita avizul pentru investiţia "varianta Constanţa". Însă aceasta a fost înregistrată abia după două luni în Direcţie.

Timp în care, la 23 ianuarie 2009, Deprom a câştigat licitaţia organizată de FCC/Astaldi cu ajutorul unei documentaţii cu antetul Deprom care semăna izbitor cu evaluarea din teren efectuată de arheologii muzeului constănţean, după cum ne-au declarat surse din muzeu şi din DJCCPCN. Este adevărat, se mai adăugaseră patru puncte. Lucrarea pentru care muzeul s-a declarat depăşit a fost preluată printr-un contract de management arheologic de Deprom.

Care nu avea posibilitatea fizică să-l susţină. I-a sărit în ajutor DJCCPCN, care a răspuns tocmai la 3 martie 2009 solicitării de aviz a CNDAR din 16 decembrie 2008: "pentru toate cele 28 de puncte menţionate se va încheia un contract de cercetare de teren în vederea stabilirii cu exactitate a realităţii arheologice din teren. Acest contract se va încheia numai cu o instituţie specializată avizată de MCC...", semnează director executiv dr Virgil Lungu şi arheolog expert Traian Cliante.

Astfel "forţat", Deprom a subcontractat MINAC pentru cercetarea arheologică a terenului la 21 mai 2009, muzeul devenind brusc competent. Dacă în februarie 2008 costurile estimative se ridicau la aproximativ 61 de miliarde de lei vechi, prin acest contract, muzeul încasează aproximativ 17 miliarde de lei (TVA inclusă) de la Deprom, fără dreptul de a modifica acest preţ în urma realităţilor din teren.

EPILOG
Deoarece mai mulţi arheologi ai muzeului au semnalat această manevră, noua conducere a DJCCPCN a declanşat o anchetă blocând în septembrie derularea contractului dintre Deprom şi MINAC. Nu pentru mult timp.

La 25 septembrie a fost înregistrat la Direcţie un act adiţional la contractul de management arheologic încheiat între Asociarea FCC/Astaldi J.V. şi SC Deprom SRL. Pe lângă cele două firme apare şi MINA Constanţa, care semnează un act adiţional prin care preia lucrarea de la Deprom la acelaşi preţ (1.680.672 lei), calculat în funcţie de nu se ştie ce normative. Nici în actul adiţional nu există vreo referire la punctele nou descoperite, având ca obiect fix 28 de puncte fără a se considera măcar posibilitatea identificării de noi situri în urma activităţii de supraveghere arheologică.

"Dacă Astaldi nu m-a invitat la discuţii, nu aveam cum să merg eu peste ei. Aici a venit Deprom. Efectiv, Astaldi nu ne-a contactat. Deprom a venit şi ne-a spus: «Am contract cu Astaldi, iar la minister am problemele rezolvate, pot să închei cu muzeul un contract pentru cercetare arheologică». Noi am colaborat cu Deprom şi înainte de 2000 şi nu suntem în conflict de interese. Societatea asta nu are oameni de specialitate, doar unul sau doi, dar vine cu mână de lucru necalificată", declara Gabriel Custurea, directorul MINAC, în septembrie 2009.

Pe de altă parte, Lucia Coja, administratorul Deprom, declara despre contractul cu Astaldi: "Văzând în presă şi pe site-ul companiei de drumuri o lucrare mare, respectiv centura oraşului Constanţa, am contactat ca un necunoscut compania Astaldi. Mi-au cerut o grămadă de acte şi am ajuns să închei un contract care nu este de arheologie, ci de management arheologic. Consider că sunt multe vestigii pe acest traseu care necesită o cercetare amănunţită şi de aceea am angajat muzeul care mi-a dat tarifele. Ei execută cercetarea arheologică. Deci ei răspund". Cu alte cuvinte, o căciulă prea mare acoperă şi lipsa de răspundere.

Deşi este anchetat de DNA privind abuzurile la şefia Direcţiei, Virgil Lungu a fost numit din nou director al DJCCPCN Constanţa la sfârşitul lui ianuarie.