Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Iulian Vlad: "I-am propus lui Milea sa-l arestam pe Ceausescu"
Spargerea mitingului din 21 decembrie a aprins valvataia Revolutiei in Bucuresti. In vreme ce pe strada fortele de represiune trageau in demonstranti, in sediul Comitetului Central, Iulian Vlad si Vasile Milea discutau despre arestarea lui Ceausescu.
Ziua de 21 decembrie a fost teribila pentru mana de curajosi care-au aprins scanteia Revolutiei, dupa spargerea mitingului din piata Comitetului Central. Indata dupa ce manifestantii scapati de sub control s-au regrupat spre Romana si Universitate, au dat piept cu fortele de ordine. Au cazut oameni impuscati sau striviti. Multi au fost arestati. Altii au rezistat. Apoi a urmat o noapte cumplita: asaltul baricadei de la Inter. Bilantul zilei de 21 decembrie: 49 de morti, 463 raniti, 698 arestati. Nici pana acum nu se stie cine a tras. Comisii peste comisii, anchetatori mai mult sau mai putin motivati, au cautat sa afle adevarul care, iata, se ascunde inca dupa 15 ani. Demersul nostru jurnalistic asta si urmareste: adevarul, atat cat poate fi el surprins de marturii si documente autentice, inedite si credibile.
VALENTIN ZASCHIEVICI
Iulian Vlad: âIn noaptea de 21 i-am propus lui Milea sa-l arestam pe Ceausescu"
Citește pe Antena3.ro
Prezentam declaratia generalului Iulian Vlad, fostul sef al Securitatii, despre evenimentele zilei de 21 decembrie. Declaratia a fost data la 19 octombrie 2003 in fata comisiei pentru cercetarea evenimentelor din decembrie 1989. Preluare din âRevolutia romana din decembrie 1989 retraita prin documente si marturii", autori Constantin Sava si Constantin Monac.
In dupa-amiaza zilei de 21 decembrie a fost o sedinta a Comitetului Politic Executiv restrans si s-a fixat un comandament pentru Capitala, sef fiind numit ministrul Apararii, si au fost numiti si ministrul de Interne, seful securitatii, seful comandamentului garzilor patriotice. Eu nu am fost prezent la acea sedinta, nici in sediu nu am venit decat dupa ce am fost sunat de gen. Milea, iar Postelnicu mi-a dat ordin sa vin. Milea mi-a spus ca sunt probleme cu comunicatiile, intrucat el facuse aici un stat major si nu avea suficiente telefoane TO si S care erau in raspunderea noastra. Am venit, s-au instalat telefoanele, se lucra la hartile cu dispozitivele care fusesera ocupate de armata si seara pe la 9 dupa ce au plecat ei, am plecat si eu.
Cu el am stat la capatul Strazii Onesti, in fata fostului UNCAP, Postelnicu a chemat pompierii si militia ca la Intercontinental era un dispozitiv alcatuit dintr-o formatie a FOI (formatiunea de operatii interventii din subofiteri), pe care il utilizau in aceste actiuni de strada, stabilirea ordinii, deci aceasta era in contact cu populatia, dupa care erau unul-doua batalioane ale armatei, apoi blindate TAB, tancuri si apoi formatiuni de pompieri cu tulumbe.
Dupa aceea, stiu ca Postelnicu a fost chemat la Cabinetul 1 ca se intampla la magazinul Unirea, unde fusese un inceput de incendiu. Am plecat de acolo si am venit in fata sediului, am vorbit cu adjunctul comandantului Academiei Militare, care era cu o formatiune masiva; elevi de la academie, apoi am intrat in biroul gen. Neagoe, unde am ramas pana a venit gen. Milea, care era deprimat, m-a luat in brate, ca unde am fost, ca voia sa-mi ceara sfatul. Era ora 11-12 si se tragea.
âEu nu aveam nici un om in dispozitiv"
Gen. Milea era cel care primise comanda dispozitivului actiunii, dupa toate regulile armatei, cel care comanda subordoneaza tot. Eu nu aveam nici un om in dispozitiv, toti erau in acest perimetru, iar directia de securitate si garda era in sediu. Gen. Milea era cu gen. Hortopan, care era adjunct al lui Milea in aceasta actiune, mai erau si alti ofiteri si comandanti de unitati. Atunci am aflat ca comandantul regimentului de garda era Amariucai, comandant de batalion. Ce s-a intamplat mai tarziu, nu mai stiu. Ei stateau spre sala Dalles, pe al doilea trotuar. Mai erau secretarul Barbulescu, Barbu Petrescu. Eu am stat acolo cu cei de la scoala de la Baneasa, care dublau trupele de securitate si erau in rezerva chiar pe Strada Onesti. Dl Platica:
Cred ca cei de la FOI erau vreo 200, cei de la armata cel putin un batalion, apoi erau tancuri si TAB-uri, cam doua-trei randuri, apoi cei de la pompieri cu trei-patru tulumbe, stiu ca a fost un incident ca nu a functionat una dintre masinile pompierilor.
âN-am vazut sa se traga catre interior"
Cand se tragea, comandantul tuturor fortelor care erau acolo era gen. Milea, care fusese numit in dupa-amiaza zilei de 21 decembrie. La sedinta respectiva nu am fost chemat. Dl Platica:
Era masiv din directia trupelor, a militarilor, mai exact, si era un foc de avertisment, ploaia de cartuse mergea pe semiverticala. N-am vazut sa se traga din afara zonei catre interior. Dispozitivul avea cam 1/2 km. Eu am vazut dispozitivul de represiune, dar nu am vazut partea cealalta, unde erau masati revolutionarii civili, de la Universitate pana la Intercontinental, adica zona de interferenta intre cele doua formatii, zona de front era paralela cu Str. Batistei - 13 Decembrie. Am venit inapoi in biroul gen. Neagoe, care era la parter, tinea locul la comanda Directiei Securitate Generala, era normal sa vin aici, trebuia sa stiu ce se intampla in tara. Atunci am aflat ce s-a intamplat la Resita, Cugir, unde au fost lucruri groaznice.
âEra foarte afectat si a inceput sa planga"
Dupa ce s-a intors gen. Milea, am urcat impreuna la etajul I, unde era statul major, vizavi de biroul lui Ceausescu. Era foarte afectat, am iesit pe culoar pe fotolii si a inceput sa planga si spunea ca nu crede ca sanatatea ii va mai ingadui, sa spun sotiei si fetelor ce s-a intamplat, ca nu a fost pregatit sa intampine asa ceva. Atunci i-am spus ca nu putem lasa lucrurile asa, ca de fapt forta este in mana lui si a mea. Eu stapaneam lucrurile in sediu, iar el afara, dar el era foarte afectat. Era posibil sa se evite varsarea de sange, Ceausescu a ramas in sediu, ea a vrut sa plece, dar nu a plecat. A doua zi dimineata s-a convocat urgent o sedinta.
In acea seara i-am propus lui Milea sa-l arestam pe Ceausescu! Redau inca o data: ca de ceea ce se intampla azi in tara, ca sa se puna capat, numai dansul si cu mine sunt in stare sa rezolvam problema. Dvs. aveti forta de afara, iar eu in interior. Mi-a spus clar, dragul meu, nu pot, nu mai sunt in stare. Puteti pune baza pe ce spun sau nu, nu am cum sa probez.
"Printre noi au fost infiltrati oameni cu arme
Marturiile unor participanti la evenimentele din 21 decembrie 1989 in diferite puncte strategice din Piata Universitatii scot la iveala amanunte importante legate de evenimentele care s-au petrecute in acea zi, care a insemnat inceputul revolutiei la Bucuresti. Unul dintre participantii la Revolutie este Teodor Maties, actual presedinte al Asociatiei â21 decembrie".
Teodor Maries: In ziua de 21 decembrie, la orele 12:00-12:20, ajung in fata la Intercontinental, hotarasc sa ma alatur celor 35 de tineri aflati pe treptele de la Intercontinental si pe trotuar. Fortele de ordine au primit ordin sa degajeze piata, eram foarte putini. Am luat-o prin fata Pietei Universitatii. Am gasit alt cordon format din barbati de 35-40 de ani, nu se vedea pe fata lor nici un muschi sa se miste. Erau oameni bine antrenati. Se scanda si i-am rugat sa ne lase sa trecem ca si ei sunt romani si ca vrem sa-l dam jos pe Ceausescu. Au inceput sa ne alerge printre statui. Ne-am intors inapoi. Ei tot ne alergau. In fata la Havana era deja o duba a Politiei, probabil pentru primele arestari. Ne-am intors la Intercontinental si deja ne-am inmultit. Au inceput scandarile âVeniti! Si voi sunteti romani!", âJos Ceausescu!", âCriminalii". Cei care au vrut sa patrunda prin Campineanu spre Negoiu si Sala Palatului au fost impiedicati pentru ca se pare ca acolo a existat armata. Erau soldati. La ambasada americana erau de la trupele USLA, ma rog, mai tarziu am aflat de unde erau, care au acceptat sa primeasca flori. Si erau pe un singur rand. Si erau tot barbati la 30-35 de ani. In jurul orei 15:00 a aparut acea tancheta pe Campineranu. La Sabena (intersectia dinspre CC) a fost momentul psihologic, cand dinspre cordoane s-au auzit zgomote de arme de foc. Acolo erau trei randuri. Si inca un rand care poate erau militieni sau trupe de securitate.
Atunci vad ca raman oameni pe caldaram. O fata de 17 ani, Alexandra se numea, s-a pus in fata unui tanc. Si am tras-o. S-a format ca un dop. Tancul intra in multime, iar lumea se imprastia in stanga si-n dreapta. Seara tot asa, a aparut mai intai o tancheta, dupa care au urmat alte doua. Nu intrau ca nebunii, intrau incet, dupa care fortau. La a treia tancheta (ora 17:30-18:00) am plecat dupa ea, am ajuns la aproape 12-15 metri de cordoanele soldatilor si atunci a deviat spre stanga, pentru ca nu a mai reusit sa mearga inainte. Eu sunt convins ca si acolo au fost victime. Practic, abia atunci am realizat ca s-a tras. Foc de avertisment, dar s-a tras. Pentru ca daca ne tintea pe noi, la un glont ar fi fost doua-trei victime. Totusi sunt de parere ca printre noi au fost infiltrati si oameni care au tras cu arme pe care le aveau in buzunar. Lumea incepuse sa intre in panica. Au cazut oameni pe caldaram. Am fugit cam o suta de oameni. In curtea de la Dalles. Am cautat sa vedem pe unde iesim ca sa nu dam de fortele de represiune. Se calcau in picioare si se ingramadeau peste un gard sa-l sara si se calcau in picioare. Am strigat de partea cealalta ca eu o sa-i imping, iar cineva sa-i ajute pe partea cealalta sa coboare. Cand am ajuns in Vasile Conta era o parcare a Ambasadei americane. Am zis sa merg la federatie. Voiam sa ma spal, ca eram plin de praf si var, si sa beau o gura de apa. L-am convins pe un soldat de acolo sa ne lase sa intram la WC.
Aici am pierdut momentul formarii baricadei. Cat timp m-am sucit eu de colo-colo, presupun ca s-a format baricada. Eu n-am fost acolo. Pe la orele 19:00-20:00 au aparut la Teatrul National si tunurile cu apa.
Sufletul miscarii din 21 decembrie a fost pe o masa care a fost scoasa de la Dunarea si care a fost pusa pe caldaram undeva mai sus de intrare, in Dunarea, unde se scriau biletele gen âNu plecati!", âRamaneti in piata!". Scriam cu pixul, cu rujul, cu ce aveam. La un moment dat, cineva ne-a adus un sac de paine. Acolo a fost un grup care a incercat sa mobilizeze. Zic unii ca Roman ar fi fost acolo pe masa, dar el nu a fost. Am caseta inregistrata cu Dan Iosif la comemorarea a 13 ani de la Revolutie, cand recunoaste si el la mine in birou ca Roman nu era acolo, a trecut pe la Intercontinental ca avea alta treaba.
Vreau sa mentionez ca inca din data de 13-14 decembrie pe zidurile Uzinei de materiale grele din Caransebes, de acolo sunt, era o pancarta pe care scria âJos Ceausescu!".
Andreea Tudorica
"Toata noaptea s-au facut bate la Republica
Un alt participant la revolutie, inginerul Mihai Isac, in ziua de 21 decembrie s-a aflat la Intercontinental. Povestea lui incepe in perioada 13-16 decembrie, cand s-a aflat la Iasi la un concurs sportiv.
âIn perioada 13-16 decembrie am fost la Iasi cu Dinamoviada, care initial trebuia sa se desfasoare la Oradea, dar pentru ca granitele de vest fusesera sparte, fugise si Nadia, concursul s-a facut la Iasi. Si a existat acolo episodul din 14 decembrie cu imprastierea de manifeste care instigau la adunare si razvratire impotriva regimului comunist si a lui Ceausescu. Dar eu n-am vazut nici unul, dar am aflat de continutul lor. Dar cel mai interesant mi s-a parut ca toti participantii la Dinamoviada, desi era stare de necesitate, au primit 3-5 zile liber. M-am intors de la Iasi convins ca in Bucuresti se va intampla ceva, pentru ca stiam ce s-a intamplat la Timisoara. Intamplator am asistat cand mortii de la Timisoara au fost arsi la Bucuresti. Eram la Republica si la 8:00 m-am intalnit cu colegii mei intalnit undeva pe la Sfantu Gheorghe. Ni s-a spus ca putem sa plecam acasa. Dupa aia s-a revenit si cine nu a fugit a ramas la miting. Fostul prim-secretar al Capitalei, parca Radu Petrescu, l-a sfatuit pe Ceausescu, impotriva tuturor, sa faca mitingul. Starea de spirit era creata, trebuia doar sa explodeze ceva. Asa au fost adunati toti nemultumitii intr-un loc.
Am ajuns la Universitate cand un elicopter a imprastiat manifeste. La coloane la Universitate erau niste oameni foarte inalti si seriosi. Am trecut printre ei si nu s-au opus. Si am mers la Intercontinental, pe peluza la TNB. Eram cam 2.000-3.000 de oameni. La un moment dat au inceput sa intre tanchete pe senile. Au trecut de vreo opt ori in viteza, nu se opreau. Au fost unii care incercau sa le opreasca. Tanchetele aveau rolul de a ne separa. Unii la teatru, altii la arhitectura. Au aparut autospecialele cu tunuri cu apa si ne-au udat. M-am dus acasa, am zis sa ma schimb ca eram ud, am dat telefoane la colegii si nici unul nu a vrut sa vina si m-am reintors singur in piata. Se intunecase. Piata era inca plina de oameni. Cam jumatate decat fusesera ziua. Mi-aduc aminte ca unii chiar intrasera in economia de piata. Pentru ca eram in tinuta mai serioasa ca fusesem arbitru la un concurs de judo, a venit unuâ la mine si m-a intrebat daca nu vreau sa schimb dolari. La Universitate, la ultima statuie fata de Universitate era o tancheta cu militari care stateau acolo. Si la un moment dat am incercat sa-i dam jos. Soldatii erau inarmati, dar erau foarte speriati. Am inceput sa strigam âArmata e cu noi!". Se facuse intuneric bine. In fata la Universitate s-au pus lumanari pentru mortii de la Timisoara. A aparut un Dacie neagra in care se afla un general. Mai tarziu l-am recunoscut ca era Ilie Ceausescu, care venise sa vada ce se intamplase in dispozitiv. Daca a vazut ca noi am inceput sa strigam, a plecat. In acest timp, garzile patriotice au fost inarmate cu bate. La Republica, in acea noapte s-au facut bate."
Andreea Tudorica
Filmul evenimentelor
In ziua de 21 decembrie, la ora 12:50, mitingul s-a spart. Multimea se risipea. Cei speriati de vuietul si detunaturile produse in timpul cuvantarii lui Ceausescu goneau demult pe bulevarde, indepartandu-se de centru. Grupuri de protestatari anticomunisti - intre care, unii martori sustin ca se aflau si agitatori - se regrupau la Romana. Altele, la Universitate. Revolutia prindea cheag la Bucuresti. A urmat o noapte de cosmar, in care s-a tras in plin in populatie. Bilantul zilei de 21 decembrie: 49 de morti, 463 de raniti, 698 de arestati. In âCartea Revolutiei Romaniei", Sergiu Nicolaescu prezinta succesiunea cronologica a acelei zile cumplite. Redam fragmentele ce ilustreaza succesiunea evenimentelor, dupa spargerea mitingului si pana la miezul noptii.
- In fata Hotelului Negoiu a cazut prin impuscare prima victima a revolutiei, in Capitala. Un maior de militie ucide un manifestant cu foc de revolver.
- A inceput formarea grupurilor de demonstranti care au ocupat partea carosabila a Bd. Magheru si alte strazi din zona centrala.
- S-a ordonat comandantului Aviatiei Militare sa execute doua zboruri de recunoastere cu un elicopter pentru a urmari miscarile manifestantilor in oras.
- Secretarul PCR al Capitalei, Barbu Petrescu, a dispus constituirea unui detasament de 5.000 de luptatori din GP, pentru a interveni la unele obiective din Capitala. Din numarul planificat au reusit sa se adune aproximativ 300 de luptatori.
- S-a solicitat interventia unui nou detasament de 400 de ofiteri-elevi pentru apararea sediului CC.
- In Banat, victoria Revolutiei era asigurata.
In seara zilei de 21.12.1989, conform datelor detinute de Procuratura Militara Bucuresti, au fost 49 de morti, 463 de raniti, iar la mitingul organizat s-au produs 15 raniti. Au fost retinute 698 de persoane.
Gen. Vlad Iulian - seful DSS - ordona serviciului âT" intreruperea ascultarilor telefonice si arderea unor documente.
In numarul de maine informatii spectaculoase despre culisele caderii regimului.
Dan iosif face dezvaluiri senzationale, la 15 ani dupa ce a iesit din anonimat ca "sufletul" baricadei de la Inter.
Date inedite despre organizarea represiunii din 22 decembrie, asa cum reies dintr-un raport strict secret intocmit la inceputul anilor â90 de Serviciul Roman de Informatii.
