Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cum a fost organizat mitingul din 21 decembrie â89. Cine au fost actorii din umbra care au regizat spectacolul caderii in direct a regimului Ceausescu. Ce s-a intamplat in noaptea dinaintea mitingului. Unde au fost militienii si securistii. Raspunsuri incendiare, marturii senzationale. In editia de maine, zborul si prabusirea lui Ceausescu: cuvantarile din 21 august 1968 si 21 decembrie 1989.
Mitingul din 21 decembrie, care a marcat scufundarea regimului Ceausescu in degringolada si a deschis manifestatiile de strada din Bucuresti, este inca o pagina cu multe pete albe in istoria Revolutiei romane. Dupa atatia ani de la evenimentele din decembrie, marturiile directe ale celor implicati in organizarea mitingului lipsesc. Nici o cercetare istorica nu a dat raspuns pana acum la numeroasele intrebari legate de ziua ce avea sa apropie galopant prabusirea lui Ceausescu si a institutiilor Partidului Comunist. Demersul jurnalistic pe care il facem astazi readuce in prim-plan fapte si marturii, avand menirea sa pozitioneze mai exact ziua de 21 decembrie, ultima in care Ceausescu a detinut integral puterea.DAN CONSTANTIN
Raspunderea organizarii mitingului din 21 decembrie 1989 revenea direct Organizatiei de partid a municipiului Bucuresti. De altfel, toate actiunile de acest fel cadeau in sarcina autoritatilor locale in urma unei hotarari a Comitetului Politic Executiv, dupa ce, in urma cu cativa ani,in 1978, la un concert desfasurat pe Stadionul 23 August, se produsesera incidente. Ancheta s-a lasat cu destituirea secretarului cu propaganda de la Municipiu si a unui vicepresedinte din Consiliul Culturii si Educatiei Socialiste - organul central care organizase acel concert de pomina.
Reguli precise
De atunci, asemenea adunari care implicau formarea unor coloane mari de participanti, afluirea lor spre locul de desfasurare, cat si manifestarea in sine aveau reguli precise de tip militar. Multitudinea mitingurilor, spectacolelor si adunarilor populare la care numarul participantilor era de ordinul zecilor de mii rodasera mecanismul organizarii astfel incat fiecare sector de partid sau institutie municipala stiau ce aveau de facut cu exactitate.
In 20 decembrie, dupa cuvantarea lui Ceausescu transmisa la televiziune la ora 19:00, in sediul Comitetului Municipal de Partid, nimic nu anunta noaptea alba care urma sa vina.
Citește pe Antena3.ro
Dupa ora 22:00, Barbu Petrescu, primul-secretar al Comitetului Municipal de partid, isi anunta principalii colaboratori ca a doua zi de dimineata urmeaza sa aiba loc un mare miting in Piata Palatului. Barbu Petrescu refuza sa vorbeasca cu reporterii despre rolul lui in acele zile. Cert este ca nici colaboratorii lui apropiati nu au stiut atunci, cum nu s-a aflat nici peste ani, ce a facut exact âBebe", cum era numit primul-secretar, in acele zile de mare incordare.
Stilul "Bebe"
Petrescu era renumit pentru confuzia totala pe care o raspandea prin deciziile lui, prin felul imprecis al acestora din care nu se intelegea mare lucru. Unii considerau asta o mare siretenie, altii de-a dreptul prostie. Cand era nevoie de el undeva, era greu de gasit, il inghitea parca pamantul. Inchidea statia radio de pe masina oficiala, pleca fara paznicul regulamentar, nu dadea repere asupra programului. Chiar statutul lui era confuz in conducerea partidului: functia de prim-secretar la Capitala il propulsa automat in randul membrilor Comitetului Politic Executiv. O buna perioada, dupa ce a fost numit prim-secretar in 1988, nu fusese cooptat in CPEx. Se spunea ca secretul ascensiunii lui era numele pe care il purta, de Petrescu, acelasi cu al Elenei Ceausescu inainte de casatorie, fapt ce ii dadea lui âBebe" aura de ruda cu nr. 2 in ierarhie. Nimeni nu confirma, dar nici nu infirma zvonul, posibil lansat chiar de Barbu Petrescu, obscur lider sindical la Uzina 23 August prin anii â70 si ajuns in functii in care palaria ii era prea mare pentru cap. Inainte de a ajunge la Primaria Bucurestilor fusese director general al Institutului Central de Cercetari Economice, pozitie din care isi facuse si âopera" stiintifica dupa modelul presupusei rude, Elena Ceausescu.
Sedinta de comandament
Deci nevinovatul âBebe" ajunge in pozitia cheie de sef-organizator al mitingului pe care Ceausescu miza sa intoarca in avantajul lui situatia. Seara tarziu este convocata o sedinta de comandament in stilul âBebe Petrescu". El da telefon de la CC dupa ora 20:00 si transmite secretarilor sa-l astepte ca vine cu un mesaj de insemnatate exceptionala. Apare in jurul orei 22:00 si ii opreste in cabinetul lui pe secretarii municipiului de partid, pe vicepresedintii primariei Capitalei, pe sefii Inspectoratului de Interne, ai Securitatii municipiului, pe comandantul garnizoanei Bucuresti si pe cel al Garzilor Patriotice. In sala de consiliu - aceeasi de acum a primariei, in care isi tine Traian Basescu intalnirile cu presa - erau convocati prim-secretarii si secretarii cu probleme organizatorice de la sectoare, prim-vicepresedintii consiliilor populare ale sectoarelor. Cele doua incaperi erau despartite doar de camera secretariatului, asa incat deciziile din camera âsefilor" erau transmise in sala de consiliu operativ. Nu problema operativitatii se punea, ci a unor ordine clare. Or, asa cum ne relateaza unul dintre cei care s-au aflat in cabinetul primului-secretar, tocmai claritatea hotararilor a lipsit. Chiar decizia organizarii mitingului a fost lasata âin coada de peste", cei de la sectoare plecand dupa miezul noptii din sediul municipiului nelamuriti sau datorita orei tarzii din noapte, in imposibilitatea de a mai comunica in jos, spre fabrici, ordinele.
Confuzia
Asa s-a instaurat primul element decisiv al dezorganizarii, care avea sa se rostogoleasca vertiginos, in toate institutiile cu raspunderi in derularea actiunii.
Sedinta din biroul primului-secretar a fost stenografiata, dar hartiile nu se mai gasesc. Martorii care doresc sa-si pastreze anonimatul ne-au relatat ca seful Inspectoratului de Interne a spus ca nu isi asuma raspunderea securitatii mitingului, creind din start o stare de nesiguranta pentru momentele ce aveau sa se desfasoare peste cateva ore.
Efectivele Militiei si Securitatii se aflau in stare de alarma de cateva zile, din seara de 17 decembrie. In cateva unitati se produsesera acte de intimidare si agresiuni asupra cadrelor. Astfel, un ofiter MApN fusese injunghiat mortal duminica seara, pe Splaiul Independentei, la cateva sute de metri de cladirea Primariei Capitalei. Un cap de cadavru, aruncat in curtea unei scoli din spatele Primariei Sectorului 2, pe Mosilor, era considerat si el un semnal fara echivoc. La Uzina Semanatoarea, in noaptea de 19/20 s-au prezentat persoane care au cerut âdin ordin de sus" sa fie deschisa magazia de armament a garzilor patriotice si sa le fie predate cateva arme automate cu munitia aferenta. Cei de la Semanatoarea s-au conformat, dar nimeni nu a verificat autenticitatea ordinului. La IEMI, s-a incercat, fara success, aceeasi schema.
Aceste fapte erau cunoscute de sefii de la Interne pe municipiu si retinerea lor in a-si asuma raspunderea pentru securizarea mitingului avea argumente.
Mitingurile din schimbul III
In aceeasi sedinta de comandament s-a mai hotarat ca la sfarsitul schimbului trei, in dimineata zilei de 21 decembrie, sa fie organizate adunari âspontane" ale muncitorilor care sa aprobe cuvantarea lui Ceausescu de la televiziune, din seara lui 20 decembrie. Oameni nedormiti, prost hraniti, dupa un schimb la turnatorie sau forje, pusi sa strige lozinci! O ineptie politica, inca una in sirul de decizii care aveau sa apropie rapid sfarsitul regimului. Ceea ce avea sa urmeze in Piata Palatului s-a prefigurat la cateva din aceste mitinguri la locul de munca. La IMGB, Republica si Vulcan, cativa muncitori au luat cuvantul âneautorizati" si au vorbit deschis impotriva lui Ceausescu pana sa fie opriti de âactivul sanatos".
Cei trei razvratiti au fost adusi la Comitetul Municipal de Partid de activistii de la sectia organizatorica, care i-au scos astfel din mainile Securitatii.
In anii care au urmat, primii revolutionari din Capitala nu si-au facut cunoscut actul de mare curaj din acea noapte. Curios!!
Contradictiile vin in continuare pe banda rulanta. In unele institutii fusese dat ordinul de prezentare pentru miting la ora 7:30.
La adunari fiecare fabrica, institutie avea locul ei fixat si bine cunoscut de amplasament. âNoi, cei de la Institutul de Cercetari si Proiectari Mecanica Fina veneam pe jos de la Obor pana in Piata Palatului", isi aminteste Ionica P., pe atunci salariat.
âAm intrat, spre locul nostru, spre Cina, langa Biblioteca Centrala Universitara, dar dupa cateva minute am fost trimisi inapoi spre Institut. Mi s-a spus ca mitingul se anulase. Cand am ajuns la institut, am plecat inapoi spre Piata Palatului, unde trebuia sa ajungem dupa noul ordin pe la 10:45. Asa ca noi am fost in aceeasi zi de doua ori in piata", precizeaza Ionica P.
Cei de la 23 August trebuiau sa vina spre centrul Capitalei cu autobuzele ITB. Cineva a anulat insa comanda pentru autobuze, asa incat miile de oameni au venit pe jos, aproape 10 km.
Nici cei care fusesera programati sa participe âoameni siguri" nu au ajuns cu totii in Piata Palatului. Din cauza âarmoniei" deciziilor pentru a face numarul, responsabilii din fabrici au luat oameni de-a valma, chiar necunoscuti care s-au atasat coloanelor din mers.
Intrarile in Piata la asemenea ocazii erau pazite de militie si garzi patriotice. Or, datorita nesincronizarii, voite sau nu, aceste âdopuri" nu au mai fost âplantate". Privind de la ferestrele Informatiei Bucurestiului, ziarul la care lucram atunci, afluirea pe Strada Brezoianu, m-a surprins numarul mare de tineri - cu siguranta ucenici - din coloane si absenta totala a militienilor. Un coleg, ajuns apoi senator, imi spunea ingrijorat: âVorba lui Caragiale. Tradare, tradare, dar sa stim si noi".
Silviu Curticeanu: âMitingul a fost ideea lui Ceausescu"
In cartea sa âMarturia unei istorii traite", fostul sef al Cancelariei RSR, Silviu Curticeanu, are putine de spus despre mitingul din 21 decembrie. Pentru el, un lucru e cert: panica a fost creata âcu sange rece si profesionalism" de un âregizor abil care a avut la indemana mijloacele necesare, de la cele mai simple, la cele mai sofisticate". Iar proasta inspiratie a organizarii mitingului a âgrabit mersul evenimentelor si a facut iminent deznodamantul". Redam cateva pasaje semnificative:
âMitingul din 21 decembrie a ridicat, la randul sau, mai multe intrebari legitime.
Prima intrebare, mai mult o nedumerire, se refera la curiozitatea de a sti cine a fost naivul (eufemistic spus) sau diabolica inteligenta care a organizat mitingul.
Raspunsul simplu si categoric, in deplina cunostinta de cauza: initiatorul a fost Ceausescu, fara consultarea cuiva, cu acordul imediat al primului-secretar de atunci al Capitalei.
Motivul nu este nici macar o ratacire de moment, ci credinta falsa a lui Ceausescu, adanc si definitiv inradacinata, ca reazemul sau de nadejde si neconditionat il constituie clasa muncitoare. De altfel, in seara zilei de 20 decembrie, inainte de a pleca spre casa, Ceausescu m-a chemat si mi-a spus ca pentru a doua zi a organizat in Piata Palatului un mare miting al oamenilor muncii din Capitala, precizandu-mi ca a luat deja, personal, toate masurile necesare impreuna cu cei de la Capitala. Procedeul era total neuzitat, deoarece de organizarea mitingurilor se ocupau, in mod obisnuit, sectiile Comitetului Central. La iesirea din birou, l-am auzit spunand cu voce tare, dar mai mult pentru sine: reproduc textul: âAm sa le arat eu celor de la Timisoara!".
A doua intrebare se refera la imprejurarea daca mitingul s-a transformat spontan intr-o manifestatie potrivnica. Raspunsul este categoric: nu - si adevarul este cunoscut de prea multa lume pentru ca sa pot fi banuit macar de o interpretare eronata. De la fereastra biroului meu, din sediul fostului Comitet Central, am vazut mitingul de la inceput si afirm ca lipsa de entuziasm evidenta, amaraciunea si lehamitea intiparita pe fetele oamenilor nu s-au transformat, asa cum spun unii, in revolta, ci intr-o dezordine generala, provocata de panica creata cu sange rece si profesionalism de un regizor abil, care a avut la indemana mijloacele necesare, de la cele mai simple pana la cele mai sofisticate (bastoane cu ace in varf, petarde, aparatura electronica etc.).
A treia intrebare cere mai putin un raspuns si mai mult exprimarea unei pareri personale in legatura cu influenta ce a avut-o organizarea mitingului asupra derularii ulterioare a evenimentelor. Personal, consider ca, in mod cert, proasta inspiratie a organizarii mitingului a grabit mersul evenimentelor si a facut iminent deznodamantul. Nu cred insa ca absenta lui ar fi putut salva ceva."
Securitatea a ratat mitingul din 21
Ziua de 21 decembrie 1989 este cea in care Ceausescu a scapat din mana fraiele puterii. Mitingul, convocat de el insusi (potrivit unor martori oculari), ce avea ca scop afirmarea deplina a adeziunii populare la politica partidului si statului, s-a transformat intr-un haos cumplit - terenul potrivit pe care Revolutia avea sa poposeasca la Bucuresti.
Valentin Zaschievici
Atat de âatent" a fost pregatit mitingul incat, in dimineata zilei de 21 decembrie, fortele de Militie si Securitate au fost surprinse de multimea care ocupase piata Comitetului Central. Efectivele de paza si supraveghere au sosit in piata la jumatate de ora dupa ce aceasta se umpluse de lume. La miting a participat, asadar cine a vrut si cine n-a vrut. Dar mai cu seama, âcine trebuia", dupa cum reiese si din spectaculoasele dezvaluiri ale unui ofiter cu rang inalt in Directia V, cu atributii in protectia demnitarilor, organizarea si supravegherea manifestarilor de masa, precum cea din 21 decembrie. Sub protectia anonimatului, ofiterul din Directia V ne-a relatat culisele organizarii mitingului, precum si gravele erori de securitate, atat de multe incat e greu de crezut ca au fost intamplatoare. Gratie acestor erori, si-au facut aparitia grupurile de tineri care aveau sa agite multimea, s-au produs fenomenele care au starnit panica, precum exploziile petardelor si teribilul vuiet care a impietrit zecile de mii de oameni adunati in piata.
In contratimp
In noaptea de 20-21 decembrie 1989 am primit ordin de la generalul Bucurescu Giani, care era in perioada aceea seful Comandamentului, ca sa iau masuri pentru ca a doua zi sa se desfasoare un miting in piata. In dimineata zilei de 21 decembrie, cu efectivele din cadrul Directiei (n.r. - a V-a) si altele de la trupele de Securitate, genisti, de la Capitala si USLA s-a facut verificarea completa in piata, inclusiv la canalele subterane de canalizare. Cu alte cuvinte, s-a verificat absolut tot ceea ce exista in piata. In cursul diminetii au sosit si masinile de la televiziune, carele de reportaj si masinile de sonorizare. Si acestea au fost verificate si din momentul in care au fost verificate am avut ofiteri si subofiteri specialisti in sonorizare care au ramas in aceste masini ale televiziunii.
Erau profesionisti, oameni verificati, oameni foarte capabili. Latura cea mai proasta a fost tocmai faptul ca municipiul Bucuresti, Securitatea, trebuia sa-si aduca efectivele imediat ce s-au terminat verificarile noastre. Ori efectivele de la Inspectorat au sosit dupa ce a venit publicul in piata.
Exact. Mai mult, au aparut si niste tineri care erau suspecti din prima clipa cum ii vedeai.
Cam toti de aceeasi varsta, echipati cam la fel, care au ocupat indeosebi latura dinspre Consiliul de Stat.
Controlul se facea cu specialisti de geniu, se controlau toate obiectele care erau in zona, in asa fel incat sa nu fie amplasate bombe sau materiale explozive. Controlul era foarte minutios, facut inclusiv cu specialisti din domeniul chimic, uneori foloseam si specialisti din trupele chimice ale Ministerului Apararii Nationale. Controlul se facea si din punct de vedere radio, pentru a nu exista instalatii de bruiaj sau de influentare negativa a transmisiilor. Dupa efectuarea acestor controale, in mod normal trebuia sa fie preluata toata piata de cadre de Securitate si de Militie, or acestea au sosit dupa ora 9:00, cand publicul intrase deja in piata.
Puteau sa nu mai vina deloc
Nu mi-am putut explica acest lucru. Controlul se facea nu numai in partea subterana sau la suprafata, ci chiar si in constructiile care erau in apropiere, cum era, de exemplu, si blocul âGenerala". Acolo mergeau ofiteri de dimineata la fiecare apartament, verificam daca acei care sunt acolo sunt trecuti in cartea de imobil, sunt din familie, nu sunt persoane straine... sa luam masuri si pe acoperisul cladirilor cu lunetisti si cu observatori, ca sa poata sa observe toata zona. Controalele se extindeau pana la Palatul Telefoanelor, Biserica Cretulescu, blocul cu âMuzica". Se controlau si subsolurile acestor cladiri. Trebuia instalate posturi de paza si de supraveghere. Dar, in ziua respectiva, de 21 decembrie, aceste efective n-au venit la timp. Au venit dupa circa jumatate de ora dupa ce publicul intrase in piata. Efectiv nu-si mai aveau rolul, puteau sa nu mai vina deloc.
In momentul in care se termina controlul trebuia asigurata paza, supravegherea si observarea zonei, iar cand veneau trupele de Militie si de Securitate acestea creau niste culoare, niste zone de protectie si persoanele care veneau cu publicul trebuia sa fie insotite pana intrau in zona respectiva tot de ofiteri si de personalul de partid. In piata se asezau ca pe o tabla de sah, iar cand cei din public se impingeau nu puteau sa creeze ce s-a intamplat pentru ca erau stopati.
L-am intrebat pe generalul Bucurescu inainte de a veni dispozitivul daca totul este pregatit si m-a asigurat ca o sa vina cat de curand.
Stiu ca e mai mult plecat prin Franta.
Prea tarziu
Cam in jurul orei 12:00. Din cauza aceasta dispozitivele luate de Securitate au fost formale. A fost cea mai proasta organizare posibila. Cauzele au fost urmatoarele: Barbu Petrescu a vrut sa faca mitingul respectiv si de aceea si-a mobilizat toti activistii. Sigur ca Inspectoratul cunostea si chiar generalul Bucurescu, care era comandantul actiunii in comandamentul care era constituit inainte de plecarea lui Ceausescu in Iran. Eu am ramas la comanda Directiei a V-a. Deci Barbu Petrescu si-a trimis activistii, a informat si Inspectoratul ca va avea loc a doua zi, pe 21, miting. Eu mi-am luat masurile care se impuneau, pentru ca am fost anuntat de generalul Bucurescu ca s-ar putea sa aiba loc mitingul.
Din cauza acestei incertitudini ei nu si-au adus fortele in piata decat in momentul in care s-a confirmat ca mitingul va avea loc. Or, era deja destul de tarziu. Confirmarea s-a facut dupa ora 10:00 si la ora 12:00 era mitingul. In mod firesc, cei care veneau la miting erau selectati din intreprinderi de catre oamenii de la partid si erau insotiti de ofiterul de Securitate care raspundea de intreprinderea respectiva. Acesti oameni au fost pregatiti, dar au ramas undeva pe traseu, venirea lor spre piata avand loc dupa confirmare.
Da, dar eu de la Directia a V-a am luat masuri de dimineata. Dar degeaba s-au facut aceste verificari daca n-au fost asigurate cu oameni de ordine. De asemenea, n-au fost create din timp barajele pe unde sa patrunda acestia, astfel incat sa fie controlati. Ca urmare a acestui fapt s-au adaugat diferite persoane care aflasera de miting, altele decat cele care au venit din intreprinderi.
