Secretele Revolutiei de la Timisoara

Nicolae Mavru, fostul sef al filajului de la Securitatea Timis, dezvaluie episoade incredibile din timpul evenimentelor de la Timisoara. In prima noapte a Revolutiei, 20% din cei arestati erau informatori. Interviu cu col. (r) Nicolae Mavru, fostul sef al sectiei "Filaj si investigatie" de la Timisoara.

• Jurnalul National: Va propun sa incepem cu problema coloanelor de turisti.


Nicolae Mavru: Au existat. Legenda lor era bisnita. Ei au intrat in tara cu legenda ca se duc in excursie in Bulgaria sau Iugoslavia, dar cand au ajuns in zona Arad-Timisoara, au schimbat legenda ca sa poata sa stationeze. La un moment dat s-au retras sarbii, bisnitarii obisnuiti, si au fost inlocuiti de polonezi in octombrie 1989. La inceputul lui decembrie au disparut brusc polonezii si au venit rusii, cam 2.000 de oameni, majoritatea barbati tineri, atletici. Particularitatea acestor grupuri de bisnitari rusi era ca nu aveau marfa.
• Va intrerup aici o clipa. Exista in documentele oficiale, fie depozitii din procese, fie audieri la Comisiile senatoriale, o contradictie. In timp ce unii conducatori ai DSS insista pe existenta si implicarea acestor "turisti" in evenimentele din Timisoara ( Vlad, Ratiu), altii neaga importanta acestor grupuri (col. Pele, Nicolicioiu).
  
  Coloanele si grupurile sovietice au existat. Eu fac aceasta distinctie, pentru ca ele au avut calitatea de coloane pana au ajuns la noi in judet; aici au stationat. Noi iiobservam, mi se raporta verbal despre ei si despre ceea ce fac, pentru ca la un moment dat umplusera soseaua Arad-Timisoara. Vindeau tigari, cafea, imbracaminte, dar foarte slab, cantitati foarte mici de produse, scule... Ei treceau foarte des in Ungaria si Iugoslavia, ca sa aduca marfa, dar se intorceau cu marfa foarte putina.

• Spuneati ca erau barbati tineri, atletici... Banuiesc ca de la dvs. a pornit descrierea aceasta, folosita apoi in toata literatura despre revolutie.
  
  Majoritatea acestor indivizi era basarabeana, vorbind stricat romaneste, dar printre ei erau si cate 4-5 care vorbeau numai ruseste sau nu vorbeau deloc, pentru ca mi-am pus oamenii sa se infiltreze, sa faca pe cumparatorii; iiintrebau ceva, dadeau din cap si faceau semn unuia care vorbea romaneste.

• Au fost la vreun moment dat inclusi in categoria suspecti?
  
  Au fost observati, mi s-a raportat verbal cazul lor, comportamentul lor, iar eu l-am informat verbal pe colonelul Sima. Acesta mi-a raspuns: "N-avem timp sa ne ocupam de ei". Eram sufocati de celelalte activitati, inclusiv de cazul Tokes.

• Va pun o intrebare mai... delicata. Este posibil ca acei din conducerea Securitatii sa fi ignorat rolul acestor grupuri sovietice, amplasandu-le in categoria bisnitarilor care bantuiau oricum zona, fara sa intuiasca potentialul lor interventionist, iar apoi, dupa revolutie sa exagereze informatiile despre ele, pentru a ascunde lipsa de prevedere si, in ultima instanta, de profesionalism?
  
  N-am cum sa stiu asta. Asta se intampla sus, eu stiam ce se intampla jos. Dar, va repet, am informat si Sima mi-a spus ca nu avem timp de ei.
  Citește pe Antena3.ro

  

  După ce s-a trezit din anestezie, un bărbat și-a dat seama că medicii i-au amputat piciorul sănătos și a rămas cu cel bolnav

• Bun, atunci va intreb altceva: jos, acolo, in strada, cand s-au declansat evenimentele, grupurile acestea de basarabeni si-au parasit locurile de bisnita si s-au implicat in violente?
  
  Este posibil, da. Au aparut acesti indivizi puternici, atletici, cam blonzi asa, care incitau copiii strazii: "Haideti, ma, spargeti, nu va fie frica!". Scenele astea le-am surprins. Insa, neocupandu-ne de ei inainte, nedocumentandu-i, nu am avut cum sa stim precis ca provin din grupurile de bisnitari de pe soseaua Arad-Timisoara.

• Adica n-ati putut spune: individul cutare care incita in dreptul magazinului x este acelasi cu individul care ieri vindea tigari la kilometrul y.
  
  Nu, dar din experienta mea de cunoastere a oamenilor, a suspectilor, pentru ca serviciul meu era de "filaj si investigatie", acesti indivizi care incitau copiii strazii la spargeri si devastari proveneau de acolo, aveau o anumita tipologie pe care specialistul in filaj o recunoaste foarte bine. Eu va pot spune imediat dintr-un grup de oameni care este basarabean, fara ca acela sa deschida gura. Dar cand o deschide!

• Domnule colonel, nu credeti ca este posibil ca Securitatea sa fi ratat operatiunea de identificare din timp a acestor diversionisti, astfel ca ei au reusit ceea ce in termeni militari se numeste "surprinderea"?
  
  Toate informatiile despre acesti diversionisti se gasesc in notele de filaj pe care le-am inaintat conducerii.

• Este vorba de notele de filaj care au fost prezentate in instante cu ocazia proceselor de la Timisoara, apoi au disparut?
  
  Nu stiam de disparitia lor, dar ele au existat sigur.

• Sa abordam acum cazul Tokes.
  
  La Tokes erau si unele nume, persoane identificate precis si care veneau des acolo. In 16 decembrie acolo a aparut un grup de tineri care se identifica printr-o bereta cu snur. Apareau si dispareau, nu erau mai mult de 10-15 persoane, dar disparitia lor era legata de incercarea de a mobiliza oameni din oras. Mai precis - pentru ca pe astia noi ii urmaream -, se duceau la intreprinderi, ELBA, platforma Buzias, la IOT, si intrebau de colegi de-ai lor reformati, unii au intrat si in intreprinderi... "Hai ca incepe ceva, hai la Tokes, e lume multa la Tokes!". In fata la Tokes erau 8 persoane. In timpul acesta, in fata la Tokes a aparut o femeie isterica, mi se pare ca se declara baptista, care a venit cu niste copii, ce nu erau ai ei. Dar striga, urla, ca sa adune cat mai multi curiosi.

• Sa spunem ca era o femeie cu pasaport de apatrid, careia americanii nu-i dadeau viza de intrare in SUA.
  
  Tipetele ei au atras cativa curiosi. Apoi s-au intors cei din grupul cu berete, care reusisera sa adune din oras cam 50 de persoane. In acest grup erau doar doi sau trei maghiari. Echipa cu berete a plecat din nou pentru a aduce altii, dar rezultatul a fost extrem de modest.

• Va intrerup din nou pentru un detaliu. In jurul orei 14:30 a aparut un grup de sindicalisti, un grup mare, 60-70 de persoane.
  
  Mai tarziu un pic, nu la 14:30, pe la 16:30, au marit multimea acolo.

• Sa revenim.
  
  Spre seara, grupul cu berete a revenit cu lumanari in Timotei Cipariu. Dar nici acum nu erau multi. Au stat un timp, apoi au inceput sa mobilizeze curiosii sa se deplaseze spre CJP. Se grupau, 10-15 insi, si incepeau sa strige: "Hai sa mergem, hai sa demonstram!", porneau, dar lumea nu-i urma. Atunci se intorceau in multime, asteptau un timp, apoi reluau figura. Ajungeau cativa metri pana in dreptul statuii Maria, vedeau ca nu sunt urmati de lume si se intorceau furiosi. Au facut figura asta de vreo 8-9 ori. La un moment dat, un individ beat a oprit un tramvai, s-a urcat pe una din platforme si a inceput sa strige. In scurt timp a inceput o cearta intre cei 20-30 care formau nucleul violent, batandu-se care sa se urce pe tampoane sa vorbeasca. Erau beti. Baietii mei erau langa ei si imi raportau, eu am stat in grupul de curiosi. Lumea radea de ei, facea bancuri, mai asculta, mai le dadea dreptate, era un circ. Cativa au strigat: "Militia ce face?". Adevarul este ca Militia nu a aparut mult timp, in mod inexplicabil. Seara tarziu s-a adus bere la alimentara si s-a facut repede o coada, multi dintre cei care veneau in Piata Maria, nestiind ce se intampla, intrebau ce se da si erau lamuriti ca este un protest care il apara pe Tokes. La un moment dat s-au urnit si au luat-o, cu grupul violent in mijloc, spre CJP. In timpul luptelor de strada, cand au aparut fortele de ordine si militarii ( graniceri plus patrule), am inceput sa-i fugarim. Pe masura ce iiprindeam, ne confruntam cu o situatie incredibila: cel putin 20% dintre cei prinsi seara si noaptea, la primele asalturi, erau informatori ai Securitatii si Militiei, colaboratori din retele. Ii prindeam, ne dadeau parola, consemnul sau ne spuneau numele ofiterului de legatura si le dadeam drumul. Numai eu am eliberat 5 in Piata Circumvalatiunii. La un moment dat a fost prins George Serban, ziaristul, omul politic de mai tarziu, si l-am scapat eu pentru ca voiau sa-l bata soldatii, dar rau de tot, erau porniti, nu stiu ce facuse. A doua zi la raport, cand am prezentat detaliat situatia, i-am relatat colonelului Sima si cazul Serban. El s-a uitat urat la mine si mi-a spus: "Ei, pe asta trebuia sa-l retii si sa-l aduci incoace".

• Cum s-au spart vitrinele?
  
  Spargerea vitrinelor a fost posibila si pentru ca se daduse ordinul tampit sa trimita acolo niste militieni fara nimic in maini, doar cu uniformele pe ei si stand ca niste prosti sa dea aia in ei. In timpul asta, pe Strada Lidia s-a format alt grup, intre care foarte multi copii (de la scoala de surdo-muti, n.a.) care ii atacau pe cetatenii de pe strada, pe trecatori. Se striga: "Care nu e cu noi e impotriva noastra" si daca nu intrau in grup iiluau la bataie. Le strigau: "Lasilor, securistilor!". Era o disperare, iar disperarea venea din faptul ca oamenilor nu le pasa de Tokes si de scandalul de la casa lui. Au atacat si cativa conducatori auto care nu opreau. Pe doi i-au scos din masina si i-au obligat sa vina cu ei. Mi se pare ca au facut dupa aceea plangere la Militie, trebuie sa existe acolo plangerile lor. Aici, in grupul asta violent, am observat basarabenii care incitau copiii si strigau: "Hai, nu va fie frica, spargeti!".