x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Aceasta se va numi din timpul prezent

0
Autor: Luiza Moldovan 05 Iul 2006 - 00:00
Aceasta se va numi din timpul prezent


Din ciclul "Gradina Domnului e mare ca o palarie", astazi va prezentam un satuc din Harghita in care poate ca nu e chiar tragic sa n-ai nimic IN cap, dar e inadmisibil sa n-ai nimic PE cap.

Ore destul de inaintate, mergi asa, pe drumul asta, faci stanga aici, pe urma mai mergi ce mai mergi, te iei dupa sageata (pe ea scrie Criseni - "Muzeul Palariilor din Paie"), hai ca mai avem putin, ajungem, iti vine sa saluti cu "hola, chica, que tal", la capatul strazii, initiatice ca o experienta existentiala, o tiganca vinde tricouri de la secand, cat si pantalonasi trei-sferturi, ultra-trendy, din nylon, o suta de mii, daca nu vrem si noi, nu, nu vrem. Aici e satul? Aici. Am nimerit, bine ne-am gasit in Paradigma Palariei, sa ne fie de bine.

Uite, pe aici se trece raul, aici inoata pastravi, aici un baiat zambeste prietenos pe ungureste, si, tan-tane, pe portita asta se intra in muzeul asta, clinica de obstetrica a palariilor din paie, localitatea imuabila a unor tarabostes din viitor.

PIATRA & APA. ACPPPT este, dupa cum bine stiti, pe scurt de la Asociatia Confectionerilor Palariilor din Paie si pentru Pastrarea Traditiilor. Szöcs Lajos, personajul de care aveam nevoie sa ne aprinda lumina, sa ne deschida usa, sa ne arate drumul. Szöcs stie si ne spune si noua. Mai intai, ne arata niste pietre despre care am putea spune ca sunt oarecare, pe cand, de fapt, ele sunt facute de mana ludica a Dumnezeului nostru cel mult Creator. N-ai zice ca e posibil ca Natura sa creeze din piatra o sapca de Lenin pana n-ai vedea cu ochii tai, nu ti-ar trece prin cap ca apa ar putea sa fabrice ratuste din piatra decat dupa ce tu insuti le vei fi vazut, imaginatia nu te-ar pune sa gandesti ca e posibil sa vezi un melc creat dupa chipul si asemanarea melcului insusi. Apa, un Brancusi cu doi atomi de hidrogen si unul de oxigen, piatra este ce ramane dupa ce trece totul, cand te uiti la pietrele-astea nu te gandesti la Facut, te gandesti la Inceput, "caci vinovat e tot facutul si sfant doar nunta, Inceputul".

THE BEST FOR LAST
Si acum, desertul: palariile. Palarii vechi din secolul al XIV-lea, palarii noi, palarii de dama (au fundite roz si boruri labile psihic, dupa cum bate vantul), palarii de musiu (sunt simple, fara brizbizuri, inspira stabilitate), palarii de mireasa, palarii de mire (daruite de logodnica iubitului ei, ca un simbol al promisiunii eterne), palarii pentru sarbatori, palarii pentru inmormantari, palarii de vietnamez. Cincizeci de metri de paie pentru o palarie normala. O zi de munca. Se ia paiul, se impleteste in trei, in patru, in cate vrem noi, se pune la masina speciala de cusut, se coase palaria, se ia matrita, se pune palaria in matrita, peste ea se propteste o chestie masiva din fier care functioneaza pe baza de aburi (acum ne-am mai modernizat), se tine ce se tine, gata palaria.

PALARIA PALARIILOR
Mare cat un tanc, incap patru sub ea fara probleme, a intrat si-n Cartea Recordurilor acum doi ani. 12 zile de munca, 22.555 de fire de paie, 500 m de paie, diametru de doi metri, 2,65 kg. Un spirit aprig al comunitatii din Criseni, cu veleitati de recordman, a facut una mai mare si mai tare. O atarna in gradina dumnealui, la intrarea in sat, pe drumul principal, s-o vada tot poporul. E mai mare decat asta din muzeu, dar frumusetea a fost ideea insasi de a confectiona o asemenea palarie, acum fireste ca dimensiunile pot creste exponential cu anvergura vanitatii tale. Palariile se lucreaza iarna. Vara se iese la camp, se munceste pamantul. Traditia se transmite din tata-n fiu dar asta nu e o regula. Cine vrea, invata, cine nu, nu. Acum, mai mult nu.

AMATORILOR
In fiecare vara, ACPPPT organizeaza tabere pentru cei interesati sa invete tehnica impletirii palariilor si a altor obiecte din paie, a prelucrarii paielor. In speta, e vorba mai mult de invatarea pastrarii traditiilor, de invatarea respectului pentru vechi si specific al locului. Tabara dureaza sapte zile.
Citeşte mai multe despre:   palarii,   paie

Ştiri din .ro


Serviciul de email marketing furnizat de