Ocna Sibiului ar merita sa fie unul dintre cele mai vizitate locuri din tara nu doar pentru apele curative din zona, ci si pentru biserica ctitorita de Mihai Viteazul. Se spune si se crede ca aici s-ar fi inchinat el nu cu mult timp inainte de a fi fost ucis.
Mangaiati de adierea putin cam rece a "brizei de munte", ajungem si noi la Ocna Sibiului. Este tarziu, ora 21:00, dar incercam sa-l intalnim pe parintele Savu Popa. Ii batem in poarta. Cu siguranta suntem primii turisti care nu cu foarte mult inaintea miezului noptii primesc bincuvantata acceptare de a vizita ctitoria lui Mihai Viteazul din Ocna, biserica refacuta mai apoi de Constantin Brancoveanu. Parintele Savu ne este ghid in noapte. DREPT MULTUMIRE. Dupa batalia de la Selimbar, din 1599, in care domnul nostru il infrange pe Andrei Bathory, desi artileria cardinalului ii era superioara (avea circa 50 de tunuri, iar Mihai Viteazul, 18), voievodul roman este intampinat cu mare entuziasm in toate localitatile sibiene prin care trece in drumul sau spre Alba Iulia. Ajungand la Ocna Sibiului, Mihai Viteazul a facut popas aici, pe dealul din apropierea bisericii pe care avea s-o randuiasca in semn de multumire lui Dumnezeu, ca l-a ajutat sa doboare ostile lui Bathory pe sesul Selimbarului. De la Ocna Sibiului si-a aprovizionat armata cu sarea necesara. Biserica a fost construita din caramida, pe fundatie de piatra. CEI DOI CTITORI. Sfantul locas cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" se afla undeva mai sus de centrul Ocnei Sibiului. Este o biserica mica, simpla, care abia se zareste de brazii ce-o strajuiesc de-o parte si de alta. Pictura aflata pe peretii exteriori s-a degradat mult, chiar daca s-au facut in ultima vreme ceva restaurari. In vremuri indepartate, turcii i-au dat foc in timpul trecerii lor prin Transilvania. Pe ruinele ramase acolo, Constantin Brancoveanu a infaptuit inaltarea unei alte biserici, la aproape 100 de ani de la ridicarea ei de catre domnitorul Tarii Romanesti, al Transilvaniei si al Moldovei. De la reconstruirea ei, din 1697, nu i s-a mai adus nici o reparatie pana in anul 1895. Pentru ca era amenintata sa se darame, credinciosii au contribuit la refacerea ei in masura posibilitatilor. Au inaltat zidurile, au marit ferestrele, au refacut cupola si clopotnita. Obiectele de valoare de aici, icoanele vechi au fost duse in locuri mai sigure, in muzeele din Sibiu, Cluj si Alba Iulia (aici se afla un potir cu inscriptia «Ilina fiica C. T. BAS 1703» si un pomelnic al familiei Brancovenestilor de la 1725), iar la Universitatea din Cluj-Napoca se poate vedea documentul lasat de marele domnitor cu isclalitura pusa pe un pergament. RECONSTRUCTIE. Brancoveanu a rezidit biserica lui Mihai Viteazul, facand-o mult mai spatioasa |
Citește pe Antena3.ro
"Nu exista informatii precise care sa demonstreze ce s-a intamplat de fapt. O fi fost asediata, dar arsa din temelii nu cred c-a fost, mai ales ca nu sunt atat de multe documente care sa ateste faptul acesta" RIGOAREA ARTEI
"In momentul in care, printr-o anume relatie, ocnenii au cerut domnitorului Brancoveanu sa le dea un ajutor pentru a reface biserica lui Mihai Viteazul, acesta nu numai ca a oferit ajutorul financiar, dar s-a si interesat de felul in care merg lucrurile. Brancoveanu tinea foarte mult la rigoarea artei" - parintele Savu