Cariile Dobrogei

Cel mai tanar parc national din tara si cei mai batrani munti din Europa sunt amenintati de interesele economice ale exploatatorilor de granit. Culmea Pricopanului, care serveste ca popas pasarilor pradatoare migratoare, risca sa dispara de mana omului.

Muntii Macinului sunt amenintati de concasor. Gaurile lasate de acesta in urma arata ca o uriasa carie in trupul lor. Granitul din care sunt formati cei mai vechi munti ai Europei centrale si de est are o valoare capitala pentru exploatatorii de piatra din zona. O mana de oameni se opun insa distrugerii sistematice a celui mai important ecosistem dobrogean, unul dintre cele mai valoroase din Romania.

INTERESE. "Daca ne-am infiintat de curand, nu inseamna ca suntem si ultimii", insista in biroul sau Viorel Rosca, seful Parcul National Muntii Macinului (PNMM), arie protejata prin lege. PNMM a luat nastere prin Hotararea de Guvern 230/2003, iar administratia Parcului abia se constituie. Deocamdata sunt noua tineri cei care se ingrijesc de Muntii Macinului. Li se opun interesele generate de cariera de granit de la baza culmii Pricopanului, singura arie neacoperita cu padure din rezervatie, dar un important punct de pe culoarul de migratie a pasarilor pradatoare.

"Sunt convins ca se urmareste excluderea suprafetei exploatabile din perimetrul parcului si intocmirea unei note de fundamentare care va spune ca exploatarea nu dauneaza mediului inconjurator", spune Viorel Rosca. Explicatia situatiei acesteia cand la poalele muntilor, atat de importanti din punct de vedere stiintific, statio-neaza mastodontii pregatiti sa muste din trupul de granit: prima nota de fundamentare facuta cu scopul propunerii legiferarii suprafetei protejate, Culmea Pricopanului nu a fost cuprinsa in intregime intre granitele parcului. Prin hotararea de guvern care a dat nastere PNMM, aceasta arie a fost prinsa integral, in mod firesc, in zona de protectie. Si totusi, situatia ii incurajeaza pe cei care vor sa faca bani din piatra seaca, sa lupte pentru scoaterea Culmii Pricopanului de sub "jurisdictia" Parcului National Muntii Macinului.

AMENINTARE. Biologul Rosca, membru al Consiliului Stiintific al Parcului, argumenteaza ca nu ar putea fi acceptata exploatarea de granit nici in situatia in care de dragul celor care vor sa ia piatra Macinului s-ar stabili prin lege noi granite ale PNMM. Explicatia este ca poluarea facuta de cariera afecteaza zona protejata, dincolo de faptul ca sub dintii concasorului dispare un intreg peisaj. "O suprafata de 25-30 la suta din aria protejata este afectata de poluarea cu praf de piatra pe care o face cariera. Din cuza prafului, nu se va mai face polenizarea naturala. Este posibil ca astfel, o mare parte din flora locala sa dispara".

Biologul Bogdan Bajenaru (26 de ani) ne-a fost ghid pe potecile parcului. Desi a fotografiat cam tot ce misca in aria protejata, Bajenaru mai disparea de langa noi pentru a poza cate o broasca testoasa de Dobrogea, cate un fluture cu nume latinesc complicat, ori cate o planta despre care credea ca a disparut. "Nu m-as mai vedea facand meseria asta in alta parte. Dupa ce am terminat facultatea, mi s-a propus sa vin aici. Am ramas al Macinului, chiar daca leafa nu e grozava. Nu mi-as da pentru nimic meseria", zice tanarul.

Tinerii pe care i-am intalnit la PNMM sunt norocul batranilor munti. Ei le vor reda demnitatea. (Dana Cobuz, Doru Cobuz)

RENASTERE

In 1990, din Lacu Sarat nu mai ramasese decat un loc paraginit si dat uitarii. Printr-un artificiu tehnic, un director de complex hotelier a reusit sa aduca gravitational apa si namolul din lac direct in baza complexului turistic, tragand conducte si folosind o panta naturala cu o diferenta de nivel de un metru. Iar rezultatul a fost ca Lacu Sarat a redevenit un punct de referinta pe traseul turismului de refacere si tratament, iar financiar a renascut.