x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Jurnal de Caravana - La rendez-vous cu cerul

0
Autor: Carmen Dragomir 29 Iun 2006 - 00:00

Se anunta furtuna. Patru insi cu 4X4 pornim in tromba de la Covasna spre statia meteo de la Lacauti: Sorin, Dan, Nelu si eu - cu pofta de adrenalina. Restul colegilor s-a imprastiat prin imprejurimile orasului la vanatoare de subiecte.



Se anunta furtuna. Patru insi cu 4X4 pornim in tromba de la Covasna spre statia meteo de la Lacauti: Sorin, Dan, Nelu si eu - cu pofta de adrenalina. Restul colegilor s-a imprastiat prin imprejurimile orasului la vanatoare de subiecte. E seara de Sanziene, drumul pietruit ni se nazare romantic, trecem prin Valea Zanelor strajuita de brazi inalti si de sine uitate de mocanita. 35 de kilometri ne suna floare la ureche. Pe masura ce incepem sa urcam abruptul mainile prind a se inclesta pe manerele jeepului, inimile ni se strang usor, radem de ne prapadim, dar radem nervos. Pe potecuta cu hartoape incap doar rotile masinii, nici o piatra in plus. Uhhh! Un copac drept in fata. Nelu, la volan, nu se pierde cu firea. Motorul fierbe, miroase-a fum, miroase rau de-am crezut ca am poluat tot muntele, inchid ochii, ii deschid, e bine, urcam, masina inca functioneaza, ne gandim c-ar trebui sa scoatem un reportaj la valoarea masinii, ca sa nu ne dea seful afara c-am stricat-o. Am dintii inclestati, nu pot decat sa ranjesc, grimasa se inmoaie cand Sorin imi arata lipita de-un nor silueta statiei meteo: 1.726 metri altitudine. In sfarsit! Inima mea a scapat de amenintarea stopului cardiac. Ne dam jos din masina. Parca am crestetul lipit de cer, nimic cat vezi cu ochii inainte, doar dedesubt dare albicioase se insurubeaza printre copaci. "Bine-ai ajuns la intalnirea cu cerul!", mi se ureaza. Gazdele noastre ne ies in intampinare. Ne linistim, ne obisnuim cu linistea si cu frumosul care se intinde si dincolo de orizont. Nelu e nervos ca nu prinde nici o retea, e gelos pe Dan care vorbeste la mobil, se uita in jur. Pe varf de munte vede un varf de stalp, kilogramele nu-i stau in cale, dorul e mare, se agata si urca si urca... "Dragostea nu cunoaste altitudine" - imi soptesc Sorin si Dan zambitori. Nimic nu e mai sus de noi… Asteptam rasaritul…

Serviciul de email marketing furnizat de