x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept

"Traim din sange"

de Ionela Gavriliu    |    07 Iul 2006   •   00:00
"Traim din sange"

Dincolo de luxul de la Baile 1 Mai exista un sat cu 600 de suflete, separat neoficial de vechea vatra si inchis pentru venetici. Condusi de un triumvirat de bulibasi, tiganii ronteni traiesc din donarea de sange si sunt multumiti ca "inmultirea merge bine".

  • Sa sara-n aer Baile Felix, sa sara-n aer!!!
  • Istorie - Satul de nemti in forma de cruce
  • Poiana Florilor - Manastirea din castel
  • Jurnal de Caravana - Portarul de martipan Dincolo de vilele si de pensiunile luxoase ale statiunii bihorene Baile 1 Mai se ridica un sat de aproximativ 600 de rromi. Veniti acum 100 de ani in zona, rromii din Rontau 2, asezare separata neoficial de vechea vatra a Rontaului, si-au inchis satul veneticilor. Acum, aici, zic ei, sunt numai oameni unul si unul.

    Pe ulita principala sta pe un scaun in fata unei case netencuite o batrana lata in solduri, careia doar tigara intre dinti ii mai lipseste pentru a poza intr-un tablou. Urmareste cu ochi critic joaca pustilor imprastiati in tot satul. Ana Hendre, de 64 de ani, tine in frau comunitatea aflata la cativa kilomeri de Oradea. Cei trei nepoti ai ei sunt bulibasii satului. Ca si cei trei fii de imparat din poveste, Lazar, Petre si Dorel Hendre, conduc dupa legea tiganeasca neamurile din sat. Sunt cateva familii mari in Rontau: Lingurar, Hendre, Lacatus. "Eu vin dintr-o familie cu 11 frati, Lazar - la fel. Aicea familiile cu doar doi copii sunt cele cu tineri de 18-19 ani. Nu au avut inca timp", zambeste cu tot chipul, ca o luna plina, Dorel. Varul Lazar il aproba. "La noi, aicea, inmultirea merge bine", rade retinut. Si ridicarea la putere. Cei doi veri isi amintesc povestile bunicilor, care spuneau ca pe la 1900 au venit pe locul de langa Bai doua familii de rromi. Care in curand s-au facut patru... Rontenii-doi tin la locul de bastina si la firma lui. "Nu mai primim venetici pe pamantul asta. Ca vin si se bat, si fura, si lumea ne ia pe noi de rai. Daca vin si se insoara cu fetele noastre, sa le fie de bine. Aicea nu se stabilesc si nu le dam voie sa aiba domiciliu in satul nostru", spune Lazar intelept. Ca veneticii il trag la bine: satul e aproape de Oradea, are apa curenta si curent electric.

    Autoritatea celor trei bulibasi nu e recunoscuta oficial, doar un consiliu acasa la unul dintre veri a pecetluit reprezentativitatea. Asa ca grija rontenilor e grija lor. Si la momentul de fata teama e ca nu cumva maharii, de care e plina zona, sa puna ochii pe pamantul pe care rromii si-au ridicat casele si pe care nu au acte de proprietate.

    VENIT. Rontenii doneaza sange pentru a avea ce pune pe masa copiilor

    MUNCA LA SANGE. De la munca rontenii-doi nu se dau la o parte. "Munca de jos, doamna", spun cei mai multi sateni cand ii intreb ce lucreaza. Maturatori la Oradea, zileri, culegatori de ciuperci de la padure sau carausi de lemne. Ii mai ajuta faptul ca pot creste un porc in batatura si ca au cai. "Stiti cum sunt tiganii, cu caii...", rade Ionica, un barbat moale la vorba si ingrijit.

    Dar cei mai multi dintre rromi traiesc de pe urma donarii de sange. "Daca va duceti la spital la Oradea, o sa vedeti listele cu donatori: Hendre, Hendre, Hendre. Lacatus, Lacatus, Lacatus. Si tot asa", explica obidit Dorel.

    Lazar, umblat prin tari straine, a avut o afacere cu materiale de constructii si a angajat numai consateni ca sa le dea de lucru. Viseaza la o afacere cu sarma sau cu caramizi si prezinta cheia succesului in afaceri. "Lasam din pret si mergem mai departe. Stim si bisnitu’ asta."

    PINGA PE ULITA. Pe ulita abrupta o gasca de vreo 15 pusti joaca pinga. Arunca monede din picioare ca sa le incalece pe cele ale celorlalti copii. Ce e incalecat e luat. Isteti si vorbareti, povestesc despre toate: ca merg la scoala din sat, unde invata numai rromi, dar la liceu nu mai ajung. Ca trebuie sa munceasca sau sa-si creasca fratii mai mici.

    SCOALA. Copiii urmeaza doar opt clase la scoala din sat

    DECIZIE
    "Nu mai primim venetici pe pamantul asta. Ca vin si se bat, si fura, si lumea ne ia pe noi de rai. Daca vin si se insoara cu fetele noastre, sa le fie de bine. Nu se stabilesc ca nu le dam voie sa aiba domiciliu in satul nostru. Suntem patiti, acum putina vreme a venit un fost puscarias care se batea cu toata lumea" - Lazar, satean Rontau 2

    DONATORI
    "Cei mai multi dintre noi traiesc de pe urma donarii de sange. Daca va duceti la spital la Oradea, o sa vedeti listele cu donatori: Hendre, Hendre, Hendre. Lacatus, Lacatus, Lacatus. Si tot asa. Mergem la Oradea cam o data la doua luni. Este si asta un fel de serviciu pentru noi" - Dorel, bulibasa Rontau 2

    DREPTURI CASTIGATE
    Rromii din Rontau nu se simt discriminati decat de Primarie, care, zic ei, le da ajutoarele sociale celor care au doar de doua ori pe an. Si de Posta, care vine doar pana in satul de romani. Si de Salvare, care, poa’ sa moara omul, vine peste doua-trei ore. Cu romanii din Rontau 1 n-au avut probleme. Un cimitir a aprins spiritele acum ceva vreme. "Voiau sa ne facem cimitir separat. Si l-am intrebat pe reprezentantul de la Biserica Ortodoxa: unde ai ingropati mortii? Aicea? Si eu tot aicea. De ce sa faci diferenta asta? Si ne ingropam mortii tot la ei in sat", se otaraste din adancul plamanilor bulibasa Dorel.
  • ×
    Subiecte în articol: lacatus hendre