Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Telegondola din Piatra-Neamţ inaugurată cu pompă de primarul Gheorghe Ştefan "Pinalti" cu cîteva luni înaintea campaniei electorale, a fost construită ilegal, în rezervaţia fosiliferă Cozla. Azi, cabinele circulă goale. Mîine, ele vor transporta amatorii de distracţii spre hotelul şi cîrciumile proiectate a fi construite pe vîrful muntelui, în miezul rezervaţiei.
Noul circuit turistic din Piatra-Neamţ, devenit de cîteva luni un simbol al oraşului, a fost conceput de Gheorghe Ştefan "Pinalti" fără să mai ţină cont că lucrările vor afecta o arie fosiliferă protejată prin lege. Cel mai important aviz ar fi trebuit să-l dea Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii a Academiei Române, întrucît pe Muntele Cozla s-au descoperit depozite de peşti fosili, iar prin Legea nr 5 din anul 2000 zona respectivă a devenit rezervaţie paleontologică. "În 2002, am primit finanţare National Geografic să sap după peşti fosili în Cozla, Pietricica, Cernegura şi Agîrcia, ca să-i pun la dispoziţia cercetătorilor din întreaga lume. A fost al doilea proiect finanţat de National Geografic în România, după Peştera Movile. Au venit atunci cercetători din Rusia, Cehia, America etc. Apoi am primit finanţare de la o societate americană, eu am săpat pe aceşti munţi numai cu bani din străinătate, fără nici un leu de la statul român, ca să alcătuiesc colecţia de peşti fosili, acum existentă la Muzeul de Ştiinţe ale Naturii din Piatra-Neamţ", spune paleontologul Sorin Baciu. "Tot ce este pe vîrful munţilor Pietricica şi Cozla este un depozit fosil", adaugă paleontologul.
AFACEREA BATE MEDIUL. Primăria Piatra-Neamţ are un tezaur natural, aşadar. Însă nu ţine cont de el. Biznisul e cu mult mai important. Prin firma Consiliului Local, SC Perla Invest SRL, în 2006, municipalitatea demarează şi chiar finalizează lucrările pentru telegondolă, teleschi şi construcţiile aferente, fără să aibă acoperire legală. Valoarea investiţiei? 12 milioane de euro. "Din punct de vedere al protecţiei de mediu, telegondola nu este reglementată, acolo este o arie protejată, iar instituţia noastră nu a emis nici un aviz de mediu pentru aceste lucrări", declară directorul APM din Piatra-Neamţ, Ştefan Gal Pal. "M-au judecat şi cei de la Agenţia Naţională de Mediu. Că de ce i-am lăsat să construiască. Dar cum pot eu să nu-i las să construiască, dacă şi-au dat singuri aviz de construcţie?", spune inginerul Ştefan Gal Pal. Mai mult, preşedintele Comisiei pentru Monumentele Naturii a Academiei Române, Dan Munteanu, ne-a reconfirmat telefonic poziţia sa de pînă acum faţă de lucrările de pe Cozla: "Academia nu a dat şi nu va da un aviz de mediu retroactiv pentru lucrări aflate în curs de execuţie sau încheiate".
GARDA, ÎN CONCUBINAJ CU ŞEFUL URBEI. Instituţia care are atribuţii de sancţionare şi sistare a lucrărilor executate ilegal într-o arie protejată este Garda de Mediu. În speţă, conform raportului către Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile emis în 14.04.2008, Garda de Mediu din Piatra-Neamţ informează ministerul că lucrările de pe Cozla au fost făcute fără ca primăria să fi avut acord de mediu: "Executarea lucrărilor a început în anul 2006, în baza Autorizaţiei de Construire nr 406/02.08.2006, înregistrată la nr 33.729 din 02.08.2006 pentru «instalaţie de telegondolă, teleschi, pîrtie de schi şi construcţii aferente», emisă în regim de urgenţă de către Primăria Mun. Piatra-Neamţ, în lipsa acordului de mediu, care prevede executarea lucrărilor pentru: staţie telegondolă – locaţia gară; montare linie telegondolă, staţie sosire Vîrful Cozla, instalaţie telescaun, amenajare pîrtie de schi şi instalaţie pentru produs zăpadă artificială".
Cu toate astea, Garda de Mediu Piatra-Neamţ se comportă ca un apendice al lui Pinalti. Nu amendează şi nu consideră că trebuie să dea în judecată primăria pentru o construcţie ilegală. "La momentul respectiv, nu am considerat necesară darea în judecată a primăriei. Haideţi să vedem şi partea frumoasă a lucrurilor: s-au creat locuri de muncă, oraşul este frumos. Să vină cei de la minister să vadă dosarul. Mai multe informaţii nu pot să vă dau, sînt la un curs la Venus şi nu am dosarul în faţă", ne-a declarat comisarul-şef al Gărzii, Niculai Bucşă.
Ministerul Mediului se face, la rîndul său, că nu ştie de neregulile găsite pe Cozla. "Nu ştiu ce să vă spun, sînt plecat de o săptămînă din ţară şi nu ştiu bine situaţia. Teoretic, Primăria Piatra-Neamţ ar fi trebuit sancţionată cu amenzi maxime, iar lucrările ar fi trebuit sistate, dacă s-au făcut în lipsa unui acord de mediu", ne-a declarat Marius Bărbulescu, directorul de cabinet al ministrului Mediului. Întrebat care ar fi soluţia pentru ca aria fosiliferă de pe Cozla să nu mai fie afectată, Bărbulescu a spus că "tot ce s-a construit ar trebui dărîmat, ca apoi zona să fie reconservată".
ŞIRETLICURI DE PRIMAR. Grăbită nevoie mare, primăria nu mai aşteaptă o soluţie prin care proiectul turistic să nu afecteze depozitele de fosile de pe Cozla şi în 2006 emite în regim de urgenţă autorizaţia de construire a telegondolei. În planul de amenajare a zonei turistice intră ditamai hotelul şi o serie de cîrciumi de pe terasa cărora mesenii să admire panorama oraşului. Telegondola apare aşadar drept pretextul şi vehiculul unui nou cartier comercial al oraşului Piatra-Neamţ, cocoţat în vîrful rezervaţiei.
S-a defrişat, excavat şi construit într-o rezervaţie naturală, dar avizul de mediu pentru proiect s-au gîndit să-l ceară cîteva luni mai tîrziu. Studiul de impact pe care l-a prezentat primăria nu avea nici o legătură cu protejarea rezervaţiei, aşa că cei de la Agenţia pentru protecţia mediului au anunţat că nu pot da un aviz de mediu. Un nou studiu de impact pentru Cozla a apărut după un an de la primul, cînd lucrările din rezervaţie erau mult avansate. După spusele directorului Agenţiei de Protecţie a Mediului, dacă lucrurile nu s-ar fi făcut în pripă, s-ar fi putut totuşi ajunge la un compromis... "Poţi să construieşti într-o zonă declarată protejată, dacă nu afectezi aria sau o afectezi nesemnificativ, atunci poţi să faci mici lucrări. Dar, dacă tu deja ai făcut lucrări fără acordul Academiei Române, fără avizul sanitar, căci mai sînt multe avize pe care nu le au, cum să ceri retroactiv aviz de mediu? (…) Apoi au făcut studiul de impact, dar ce folos? Lucrările erau deja făcute. Studiul de impact trebuie să-ţi arate dinainte să începi execuţia ce trebuie să faci ca să nu afectezi aria protejată", explică directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului, Ştefan Gal Pal. Obţinerea unui aviz de mediu pentru proiectul făcut pe Cozla nu ar fi fost un lucru imposibil, dacă executantul o cerea înainte să înceapă lucrările. "Puteam să le spunem: da, oameni buni, puteţi să faceţi, dar nu veniţi cu excavatoare, nu veniţi cu defrişări. Nu faceţi acolo sus, că sînteţi în arie protejată… duceţi-vă mai încolo. Primăria tocmai de asta a plătit un proiectant, ca să-l înveţe pe executant lucrurile acestea", spune Ştefan Gal Pal.
HARABABURĂ. În ciuda evidenţelor, Gheorghe Ştefan Pinalti ne-a asigurat că investiţia sa "de suflet" de pe Cozla, telegondola, are toate avizele de mediu şi că a fost chiar el la Academie pentru ele. Uşor plictisit de mirările şi întrebările noastre, primarul ne-a expediat la SC Perla Invest SRL, firma care s-a ocupat de proiectul de pe Cozla, ca să ne convingem că telegondola a fost binecuvîntată nu numai de preoţi, la inaugurare, ci şi de cei de la Academie, care i-au dat aviz de mediu. Asta nu înainte să ne asigure că telegondolele au transportat în ultimele luni 148.000 de persoane şi că investiţia de 12 de milioane de euro va fi recuperată numai din chiriile pe care le va percepe celor care vor spaţii comerciale pe Cozla.
LA PERLA. Aurel Maxim, directorul general al firmei, ţine în capul dosarului despre proiectul de pe Cozla o foaie, mai precis autorizaţia de funcţionare a telegondolei, care, consideră el, îl scuteşte de necesitatea de a obţine un aviz de mediu pentru ce s-a executat în rezervaţie. Directorul a încercat să ne convingă că, deşi Academia Română nu a dat aviz, Agenţia pentru Protecţia Mediului din Neamţ a fost mai înţeleaptă şi i-a dat în scris că lucrările executate în rezervaţia protejată sînt atît de puţin agasante pentru depozitul fosilifer, încît nici nu e nevoie de vreun acord de mediu. "Academia a vorbit la modul general: «Odată ce v-aţi apucat de treabă, nu mai veniţi la noi». Şi nu ne-a dat. Iar agenţia de mediu ne-a spus că lucrările nu necesită aviz de mediu!", ne-a explicat directorul cum stă treaba cu avizele."AM VOIE SĂ DEFRIŞEZ". "Nu aveţi nimic!", zicem noi. "Am toate avizele!", susţine directorul de la Sc Perla Invest SRL. "Aţi construit într-o rezervaţie." "Şi ce am stricat acolo? Am pus doi stîlpi pe vîrful ăla. Şi de ce să nu-i pun?", ne întreabă directorul. "Pentru că e o rezervaţie?", întrebăm şi noi, ceea ce-l face să ne sugereze o plimbare la Academia Română, de unde să venim cu documente care să ateste locuşoarele din rezervaţie în care există depozit fosilifer. "Eu nu dau doi bani pe academicienii ăştia. Dacă vă duceţi la Munteanu (n.r – preşedintele Comisiei pentru monumentele naturii), vă duceţi degeaba. Toţi dau din colţ în colţ", spune Maxim. Mai mult, acesta a susţinut că legea îi dă tot dreptul să defrişeze într-o rezervaţie, dar nu mai mult de 10 hectare… "Ce am eu acolo adunat abia se face un hectar defrişat. Deci e un nimic (…) N-am stricat nici o rezervaţie", spune Aurel Maxim. Lucru care contrazice legea. "Din rezervaţia de pe Cozla nu ai voie să tai nici un copăcel", a precizat apoi directorul Agenţiei de Protecţie a Mediului, Ştefan Gal Pal.
La Agenţia pentru Protecţia Mediului ne-am lămurit şi ce valoare avea foaia cu antet a instituţiei, trimisă la SC Perla Invest SRL. Hîrtia prin care directorul Maxim considera că este scutit de obligaţia de a avea un aviz de mediu pentru lucrările executate era doar o precizare a Agenţiei de mediu în privinţa funcţionării instalaţiei de telegondolă, şi nu a construirii întregii instalaţii pe care o presupune aceasta (stîlpi, punct de sosire, clădiri aferente etc). Practic, agenţia anunţă SC Perla Invest SRL că funcţionarea (doar funcţionarea!) telegondolei nu intră în aria activităţilor pentru care este necesară obţinerea unui acord de mediu.
Ştefan merge mai departe
Pinalti exultă. După ce a adus "civilizaţia" pe Cozla, se pregăteşte să strice şi rezervaţia de pe Muntele Pietricica. Piatra-Neamţ, oraş încărcat de istorie, care nu duce lipsă de simboluri valoroase, primarul vrea să-l transforme într-un Disneyland. Toate proiectele sale încalcă legea. Pînă acum nimeni nu l-a oprit. Pinalti merge mai departe.- Jurnalul Naţional: Aveţi de gînd să extindeţi circuitul turistic şi pe Vîrful Pietricica?
- La cît se ridică investiţia de pe Cozla pînă acum?
- Credeţi că o să vă recuperaţi investiţia?
Proiectul Pietricica, nu daţi cu bolovanul
- O să faceţi un complex turistic sus, pe platou?
- Cu avizele de mediu cum staţi? Pînă la urmă, Academia v-a dat acceptul să construiţi pe Cozla?
- Şi pentru proiectul pentru Pietricica aveţi acceptul Academiei Române?
- Să înţelegem că dvs susţineţi că Academia şi-a dat acordul pentru ceea ce aţi construit pe Cozla?
- Atunci de ce v-aţi grăbit să construiţi pe Cozla, într-o arie protejată, şi nu aţi aşteptat şi acceptul Academiei?
- În ianuarie Dan Munteanu trimitea un fax prin care spunea că nu există un aviz favorabil din partea Academiei. Azi, prin telefon, ne-a reconfirmat acelaşi lucru: Academia Română nu şi-a dat acceptul ca să construiţi într-o rezervaţie fosiliferă.
- Trebuie să ţinem cont şi de cercetători....
- Oamenii lui Patriciu ce v-au întrebat?
- Şi jucaţi?
Tezaurul de pe Cozla
O vizită scurtă, de cel mult 15 minute la Muzeul de Ştiinţe ale Naturii din Piatra-Neamţ, îţi confirmă că întreaga colecţie de peşti fosili a fost descoperită pe Cozla, Pietricica, Cernegura şi Agîrcia. Din colecţia muzeului, 63 de exemplare de peşti fosili sînt inventariate la categoria tezaur, patrimoniul cultural naţional, lucru care demonstrează importanţa şi unicitatea depozitelor fosilifere. "Datorită faptului că peştii fosili sînt indicatori direcţi ai condiţiilor de mediu, permiţînd interpretări corecte din punct de vedere paleogeografic şi paleoclimatic la nivel de Paratethys, diversitatea mare a speciilor din Cozla, Pietricica, Cernegura a atras atenţia cercetătorilor din străinătate, fiind comparabilă cu fauna similară din Iran, Caucaz, Polonia, Cehia, Elveţia, Germania, Franţa. Astfel, începînd cu anul 1994, prof. Baciu D. S. colaborează cu cercetători de la instituţii de prestigiu din străinătate, aceştia studiind personal colecţia de peşti fosili a Muzeului de Ştiinţe Naturale din Piatra-Neamţ", se arată în comunicatul muzeului. Mai prozaic spus, cercetătorii studiază un peşte fosil găsit pe Cozla, îl compară (de pildă) cu unul din Caucaz şi, în funcţie de particularităţile lor, îşi dau seama de clima, relieful şi fauna de pe Terra de acum 30 de milioane de ani.2 iulie 2008
Asediul tenace al factorului "om"
INTRUZIUNE ● Gunoaie, zgomot, focuri în pĂdure, trasee prin habitate
Lacul Roşu e ameninţat de turiştii care aruncă gunoaiele la întîmplare, dar şi de tăierile ilegale de păduri. Aluviunile aduse de ploaie de pe munte nu mai pot fi stăpînite, din cauza defrişărilor masive, şi riscă să sufoce lacul.
Cum să cumperi o floare de colţ
ACOPERIRE ● La Bicaz-chei, minorii sînt folosiţi în comerţul ilegal
În Cheile Bicazului, lipite de stîncă, gheretele din lemn încărcate cu ii, oale de lut şi cu tot felul de chinezării le fac turiştilor cu ochiul. Desfăşurat chiar pe teritoriul Parcului Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş, comerţul ambulant poluează şi încurajează comerţul cu plante ocrotite de lege.
Sturionul de Oltina
PASIUNE ● Undeva, în sud-vestul Dobrogei, un român creşte pui de morun, cegă, nisetru şi păstrugă
La Oltina de Constanţa, un inginer s-a apucat de o afacere căreia nu mulţi îi dau sorţi de izbîndă. Pasionat de piscicultură, Dan Mirea creşte pui de sturion pentru consum şi pentru a repopula Dunărea.
Bomba ticăie la Săvineşti
CONTRACRONOMETRU ● Cadou de la armată: 18,6 tone de deşeu periculos
Într-un depozit de pe platforma industrială a Săvineştiului, localitate aflată la 15 km de Piatra-Neamţ, au rămas moştenire de la fostul Institut de Cercetări Chimice aproape 40 de tone de substanţe periculoase.
1 iulie 2008
Roşiile şi Cernobîlul, duşmanii Galaţiului
EXPLICAŢIILE PREFECTULUI ● Vîntul îi scapă pe localnici de poluarea de la Arcelor Mittal
Prefectul de Galaţi, Gabriel Panaitescu, fost comisar-şef al Gărzii de Mediu, susţine că modul în care bate vîntul în oraşul de la Dunăre trimite cea mai mare parte a poluării produse de Arcelor Mittal departe de judeţ. Prefectul mai spune că numărul mare de gălăţeni bolnavi se poate explica şi prin alimentele pline de chimicale pe care aceştia le consumă. Pentru bolile oamenilor din judeţ, prefectul mai acuză Cernobîlul şi traficul rutier intens.
Movilenii de lîngă Mittal
SIDERURGIE ● Halda de zgură le taie nu numai respiraţia movilenilor, ba chiar şi setea
Sănătatea scîrţîie. Agricultura se tîrîie. Un miros greu se întrepătrunde hoţeşte şi începi să te obişnuieşti cu el.
La Galaţi, poluarea continuă
NOXE ● Privatizarea Sidex nu a adus nimic nou
Gălăţenii inspiră, în continuare, nonstop, noxe de furnal. Privatizarea combinatului siderurgic de la marginea oraşului nu le-a adus nimic nou, nimic bun. Dimpotrivă, parcă, în ultimii ani, pe coşurile de evacuare ale colosului siderurgic iese şi mai mult fum, şi mai multe gaze, care de care mai otrăvitoare, pîrjolind totul în jur. Autorităţile locale de mediu consideră însă că "totul este în regulă", că, în general, "parametrii de poluare sînt normali".
Proiect de lux în rezervaţia Grindu
DELTA DUNĂRII ● Cartier de vile sau staţiune la nord de Constanţa
Nebunia imobiliară a cuprins şi Grindu Chituc, zonă situată la nord de Constanţa. Parte a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, grindul este una dintre cele mai valoroase teritorii ale României, zona fiind inclusă în patrimoniul mondial UNESCO. La fel de valoros este şi pentru dezvoltatorii imobiliari, care "coc" aici un megaproiect.
28 iunie 2008
În patria trîntorilor, albina e falimentară!
AFACERE ANEMICĂ ● Apicultorii – subvenţii condiţionate şi concurenţă chinezească
Negustorii oferă preţuri mici pentru produsele apicole, subvenţiile sînt condiţionate, iar China, Argentina şi, mai nou, ţările africane trimit în România miere de calitate mai slabă, dar la preţuri foarte mici.
27 iunie 2008
Canaraua din sînul viperelor
DEZINTERES ● Rezervaţia naturală nu s-a „ridicat“ la statutul de sit arheologic
Tropăind printr-o Dobroge prietenoasă, unde secolele se împletesc într-un „nu-ştiu-ce“, care fascinează şi care îmbie să descoperi şi noul, şi anticul, iar verdele se stacojeşte, iar stacojiul se pierde în galben, există un loc care ne face să uităm cine sîntem şi ne duce departe de treburile lumeşti. Se deschide, deşi pare că te înconjoară. Te respinge, deşi parcă te înghite. Te alină, deşi pare să te respingă.
Hagienii gunoaielor
PUTE, DAR FACE BANI ● Rezervaţie „protejată“ de vecini duhnitori
Dacă vrei să faci la mare şi altceva decît plajă şi-ţi plac junglele, încearcă rezervaţia de la Hagieni, aflată la 10 km de Mangalia. Dar ţine-te de nas pînă ajungi la pădure, ca să nu-ţi vomiţi vacanţa prin gropile de gunoi.
Dinozaurii din stînci
DEGRADARE ● Faleza fosiliferă din Cernavodă se prăbuşeşte încet, dar sigur
Puţini sînt cei ce ştiu că atunci cînd vin spre mare, dacă-şi aruncă privirea în dreapta, la malul în care se înfige podul de la Cernavodă, văd o rezervaţie fosiliferă care te lasă să citeşti în stîncă o istorie care te duce pînă hăt, departe, la vremurile cînd reptilele gigantice erau stăpînii Terrei.
26 iunie 2008
La grătar în Rezervaţia Fîntîniţa – Murfatlar
BĂTAIE DE JOC ● Fripturiştii lasă în urma lor stive de gunoaie care distrug aria protejată
De cum dă firul ierbii şi soarele începe să dezmorţească pofta de viaţă a vietăţilor mai mici sau mai mari, fie ele miriapode, apode sau bipede, week-end de week-end, Rezervaţia Fîntîniţa – Murfatlar se află sub asediu. Sute de oameni se năpustesc asupra pădurii, strivind monumentele naturii sub roţile maşinilor.
Delta, încă folosită pentru agricultură
TULCEA ● Reconstrucţia ecologică a fost abandonată
Visul lui Nicolae Ceauşescu, acela de a face din Delta Dunării unul dintre grînarele României, este încă o realitate, la mai bine de 18 ani de la moartea dictatorului.
Volbura de nisip
PLAJA SULINA ● Protecţie ecologică vs investiţii
Ultima plajă sălbatică a Europei, cea de la Sulina, este de mai mulţi ani în pericol. „Chitit“ să scoată localitatea din sărăcia în care se zbate, primarul singurului oraş din Delta Dunării aprobă de ani buni tot felul de proiecte de dezvoltare a plajei. Acestea sînt însă oprite de autorităţile de mediu, fie că e vorba de hoteluri, de parcuri eoliene sau de aerodrom.
25 iunie 2008
Căcănăria şi cimentul sting Luminiţa
Se ajunge uşor la Luminiţa. Laşi Petromidia în dreapta, faci prima la stînga pe un drum de ţară, mergi, mergi, mergi – o ţii drept! –, dai de maşini de mare tonaj care scot gaze şi nori de praf ca un suprapoderal înnebunit după iahnie. Apoi treci pe lîngă Căcănărie, gîndindu-te cum ar fi dacă toţi oamenii de pe pămînt ar mînca numai iahnie. Şi intri liniştit în Luminiţa.
Ski-jet-ul şi căluţul de mare
DIFICULTĂŢI ● Birocraţie şi neputinţă în sancţionarea intruşilor în rezervaţie
Gard în gard cu portul Mangalia, mal în mal cu bulgarii, pe o suprafaţă de 5.000 de hectare se întinde ditamai rezervaţia marină, unica de acest fel din ţara noastră. Şi dacă tot o avem, de ce să nu o protejăm, ar zice unii, sau de ce să nu ne batem joc de ea, ar zice alţii.
Coasta se surpă cu ajutor de la oameni
INUTIL ● Planul naţional de gospodărire integrată a zonei nu s-a aplicat
150-300 de metri. De la această distanţă îţi permitea o lege din 2001 să construieşti pe faleza de la malul Mării Negre. Betoane, lemn, orice.
24 iunie 2008
Ucigaşii de delfini
Pescarii cu Lexus ucid delfinii cu lăcomie în timpul pescuitului de calcan. De cele mai multe ori, aceste vietăţi sfîrşesc putrezind de plaje. În Cheile Dobrogei, un afacerist local, construieşte un lac fără acord de mediu şi spune că nu are nevoie de avizul vreunui "imbecil colorat politic".
Cheile Dobrogei pier pe mîna politicului
TRASEU ● Din rezervaţia domesticită în civilizaţia sălbatică
Omul de afaceri Cameliu Babinciuc îşi construieşte, sfidînd legea, hotel şi cîrciumă, heleşteie şi birouri în coasta Rezervaţiei Cheile Dobrogei. El nu se teme că îşi va pierde banii. Chiar fără avizele necesare, construieşte diguri şi mută albia Rîului Casimcea. A cheltuit pînă acum, conform declaraţiei sale, două milioane de euro. Şi merge mai departe.
Grîu eco: 9.200 de kilograme la hectar
NECESITATE ● Fără subvenţii, fermierii eco se vor întoarce la producţia convenţională
Şapte fermieri din Tulcea fac agricultură ecologică de patru ani; s-au adunat într-o asociaţie, Delta Dunării Organics, pentru a trece împreună peste lipsa de subvenţii de la stat şi peste preţul mare al îngrăşămintelor şi insecticidelor eco. Se încăpăţînează să cultive cereale, soia şi coriandru, pe care le exportă în ţările unde oamenilor le pasă ce mănîncă.
23 iunie 2008
Prădătorii de la Cheile Dobrogei
În buza rezervaţiei Cheile Dobrogei se construieşte ilegal un lac artificial de agrement, garnisit cu toate acareturile unui viitor complex turistic care va modifica habitatul zonei protejate. Deşi nu are un aviz de mediu, omul de afaceri constănţean Cameliu Babinciuc excavează zona cu aceeaşi determinare ca la Canalul Dunăre – Marea Neagră şi declară că oricum el va ieşi victorios.
Templele naturii şi duşmanii lor naturali
MANIFESTUL CARAVANEI ● Nu vrem să trăim într-o ţară împuţită, sufocată de gunoaie, mutilată de buldozere şi otrăvită de poluare
Am pornit la drum în Caravana Jurnalul Naţional, pentru al cincilea an consecutiv, să descoperim pentru voi România. De astă dată, treaba noastră este să vă povestim, în cuvinte şi imagini, despre România verde, despre prietenii şi duşmanii ei.
Citește pe Antena3.ro
