Roşiile şi Cernobîlul, duşmanii Galaţiului

de Carmen Plesa | 01 Iul 2008 • 00:00

EXPLICAŢIILE PREFECTULUI ● Vîntul îi scapă pe localnici de poluarea de la Arcelor Mittal
Prefectul de Galaţi, Gabriel Panaitescu, fost comisar-şef al Gărzii de Mediu, susţine că modul în care bate vîntul în oraşul de la Dunăre trimite cea mai mare parte a poluării produse de Arcelor Mittal departe de judeţ. Prefectul mai spune că numărul mare de gălăţeni bolnavi se poate explica şi prin alimentele pline de chimicale pe care aceştia le consumă. Pentru bolile oamenilor din judeţ, prefectul mai acuză Cernobîlul şi traficul rutier intens.

Jurnalul Naţional: Oamenii din satele din jurul Galaţiului par să nu se împace cu autorizaţia integrată de mediu pe care o are combinatul. Spun că nu le mai creşte nimic prin bătătură…

Gabriel Panaitescu: Da, păi le cresc tot felul de lentile, fier vechi… Asta e problema combinatului. Este proprietate privată. Este problema dînşilor cum îşi gestionează zona.

Numărul de gălăţeni înregistraţi cu boli respiratorii este foarte mare. Ar putea fi obligat în vreun fel combinatul să participe consistent financiar pentru sprijinirea sistemului de sănătate din judeţ?

Am avut o interpelare în Parlament dată de un deputat sau senator de pe la Cluj. În care se spunea că sînt 46.000 de oameni bolnavi de căi respiratorii, din cauza poluării făcute de Arcelor Mittal, de traficul rutier, de şantierul naval, din care jumătate sînt copii sub 12 ani. Dînsul avea nişte date foarte eronate. În primul rînd pentru că platforma combinatului este poziţionată de aşa natură şi s-au făcut studii meteo cum bate vîntul. Rareori bate vîntul de la est la vest ca să aducă poluarea în oraş...

Adică o duce la ţară...

Nu. 90% din vîntul dominant este de la nord la sud. Deci, el se duce undeva spre Dunăre şi spre Balta Brăilei, ceva de genul ăsta. Trebuie să ţinem cont şi de catastrofa de la Cernobîl, pentru că abia acum încep să se vadă efectele nenorocirii aceleia. Noi n-am ştiut ce s-a întîmplat şi cum a evoluat norul radioactiv. Pe de altă parte, există o poluare a organismului uman de care noi nu ne dăm seama. Este vorba despre aditivii care se bagă în alimente. Nimeni nu ţine cont de ea, probabil există nişte doze care sînt băgate la kilogram de produs finit. Probabil, n-am cunoştinţă de cauză…

Groparii găsesc oameni mumificaţi

Dar cînd vezi seara fumul acela de la combinat, parcă e mai probabil ca boala să-ţi vină de la combinat decît de la alimente...

Eu vă dau un singur exemplu şi nu mi-e jenă să-l spun. Fetele de generaţia mea, colegele mele, ajungeau la ciclu la vîrsta de 16-18 ani. Uitaţi-vă la televizor, că la 11 ani deja sînt mămici. De ce?

Aţi făcut o statistică pentru asta?

Eu vă dau un exemplu elocvent. Efectiv pot să vă mai spun că aceia care lucrează în cimitir, acei gropari, găsesc o parte din oameni mumificaţi. De ce? Tot datorită acestor aditivi care se modifică. Şi vă spun asta pentru că am terminat Facultatea de Chimie, Secţia de piscicultură, dar în primii doi ani am făcut chimie generală.

Dar, repet, cînd vezi atît fum la combinat, e mult mai probabil ca boala să vină de acolo şi nu de la roşiile de pe piaţă!...

Problema vine şi de la roşii. Pentru că roşiile pe care le vedeţi pe piaţă şi-n ianuarie, şi-n februarie, şi-n fiecare lună a anului se ţin la o anumită temperatură, se bagă în nişte tunele speciale unde se pulverizează nişte substanţe, nu ştiu cum se numesc, şi se declanşează procesul de coacere ireversibilă. Dacă vă uitaţi atent la unele roşii de pe piaţa Galaţiului, o să vedeţi o mică înţepătură. Acea înţepătură probează anumite lucruri. O altă problemă este traficul rutier. În 18 ani s-a triplat numărul de maşini, şi asta e şi ea o problemă. Are o amprentă.

Şi cum se monitorizează poluarea în judeţ?

Agenţia de Mediu, printr-un program naţional, are la ora actuală trei sau patru staţii de monitorizare a calităţii aerului şi ni se dau datele online. Nu e nici un fel de problemă. Atît timp cît am lucrat la Garda de Mediu am avut o relaţie extraordinar de bună cu Agenţia de Mediu. Eram anunţaţi în timp real ca să vedem despre ce e vorba.

Au fost depăşiri?

Nu. Din cîte îmi aduc eu aminte, doar o dată sau de două ori şi atunci a durat o jumătate de oră.

Mittal nu aruncă pe coşuri vitamine

Adică spuneţi că Galaţiul e un oraş în care se respiră normal...

Nu pot să spun că cei de la Arcelor Mittal aruncă pe coşuri vitamine, dar ei sînt pe drumul cel bun. Lumea trebuie să ştie că la Galaţi combinatul este sub lupă şi să nu se gîndească cineva că e lăsat de izbelişte. Este luat la bani mărunţi la trei-patru luni.

Combinatul ar putea funcţiona în altă ţară a Uniunii Europene la aceşti parametri?

Ţară din UE e şi Bulgaria… Este o perioadă de tranziţie şi legea îi permite combinatului pînă la 2014, cînd are termen de graţie, să-şi rezolve toate problemele de mediu. Ei sînt la ora actuală în grafic. În momentul în care îi prindeam, cînd eram la gardă, că nu sînt în grafic împreună cu agenţia regională făceam comisii, vedeam despre ce e vorba, imediat notificare...

Asta cînd nu se varsă călimara…

Nu. Problema cu călimara este cu totul alta şi aici este o zonă un pic mai sensibilă. Din punctul meu de vedere, este un formular deteriorat. El a luat o cu totul altă conotaţie. Ca fapt divers, acel proces-verbal era în cuantumul amenzii de 1,6 miliarde de lei vechi, cu două capete de acuzare. La unul dintre capete aveam nevoie de un test de laborator pe care nu-l aveam şi era pericol să pierdem în instanţă. Şi s-a aplicat ulterior un cuantum al amenzii de 1,8 miliarde de lei vechi. Pe formularul deteriorat era 1,6 miliarde şi s-a aplicat 1,8 miliarde. Eu vă spun clar, am acte. Bani care erau încasaţi. La data cînd s-a făcut acea vîlvă, banii erau deja încasaţi, intraţi în vistieria statului (n.r. – scandalul a apărut la un an după ce procesul-verbal a fost deteriorat).
Atunci, la cald-fierbinte, s-a făcut procesul-verbal la combinat. Eu m-a dus la directorul lor şi nu era acolo. Am spus: Nici o problemă, îl trimit eu prin poştă. E conform legii. În clădirea în care stăteam atunci începuse un şantier de consolidare a clădirii. Cald afară, geamurile deschise. A fost pauza de masă. Discutînd pe marginea acelui proces-verbal cu jurişti, cu colegi, au început pichamerele. Deodată am tresărit. Este omenesc. Îmi încărcam tuşiera de la ştampilă. Şi am zis dă-l dracului, un formular deteriorat, lasă că le facem aşa cum trebuie, ca să nu pierdem nici un ban. În loc de 1,6 miliarde am aplicat 1,8 miliarde de lei vechi.

Cerneala

Prefectul Gabriel Panaitescu a rămas în memoria gălăţenilor după ce, în 2006, pe vremea cînd era comisar-şef al Gărzii de Mediu din Galaţi, a vărsat călimara cu cerneală pe actul care decidea amendarea combinatului siderurgic din localitate cu 1,6 miliarde de lei vechi (sumă-record la acea vreme). Amenda nu a mai fost aplicată, însă actualul prefect spune că suma a fost recuperată prin alte două amenzi date combinatului. Silvian Ionescu (PD), care era în 2007 comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu, a făcut o plîngere penală împotriva lui Panaitescu, pe atunci penelist, şi i-a cerut demisia de onoare. Panaitescu a fost acuzat de abuz în serviciu şi fals intelectual, dar procurorii au decis neînceperea urmăririi penale. După ce, la începutul scandalului "călimara", Panaitescu a demisionat de la Garda de Mediu, invocînd probleme de sănătate, el a revenit pe post pentru o perioadă, ca apoi să fie numit prefect. Actualul şef al Gărzii de Mediu nu a putut preciza dacă celebra amendă a fost într-adevăr recuperată şi nici nu a dorit să comenteze activitatea lui Panaitescu la mediu.

29 iunie 2008
Tulcea, curăţenia dinaintea furtunii
SUSPANS ● Fabricile "DE FUM"se redeschid retehnologizate
Cei doi agenţi economici poluanţi din municipiul Tulcea – Ferom şi Alum, producători de neferoase – au oprit, deocamdată, producţia. Ca urmare, oraşul din "gura" Deltei Dunării a devenit mai curat, mai aproape de condiţia unui oraş european. Dar, din păcate, tulcenii nu au motive de bucurie, cele două "fabrici de fum" urmînd să-şi reia în curînd activitatea.

Proiect de lux în rezervaţia Grindu
DELTA DUNĂRII ● Cartier de vile sau staţiune la nord de Constanţa
Nebunia imobiliară a cuprins şi Grindu Chituc, zonă situată la nord de Constanţa. Parte a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, grindul este una dintre cele mai valoroase teritorii ale României, zona fiind inclusă în patrimoniul mondial UNESCO. La fel de valoros este şi pentru dezvoltatorii imobiliari, care "coc" aici un megaproiect.

28 iunie 2008
În patria trîntorilor, albina e falimentară!
AFACERE ANEMICĂ ● Apicultorii – subvenţii condiţionate şi concurenţă chinezească
Negustorii oferă preţuri mici pentru produsele apicole, subvenţiile sînt condiţionate, iar China, Argentina şi, mai nou, ţările africane trimit în România miere de calitate mai slabă, dar la preţuri foarte mici.

27 iunie 2008
Canaraua din sînul viperelor
DEZINTERES ● Rezervaţia naturală nu s-a „ridicat“ la statutul de sit arheologic
Tropăind printr-o Dobroge prietenoasă, unde secolele se împletesc într-un „nu-ştiu-ce“, care fascinează şi care îmbie să descoperi şi noul, şi anticul, iar verdele se stacojeşte, iar stacojiul se pierde în galben, există un loc care ne face să uităm cine sîntem şi ne duce departe de treburile lumeşti. Se deschide, deşi pare că te înconjoară. Te respinge, deşi parcă te înghite. Te alină, deşi pare să te respingă.

Hagienii gunoaielor
PUTE, DAR FACE BANI ● Rezervaţie „protejată“ de vecini duhnitori
Dacă vrei să faci la mare şi altceva decît plajă şi-ţi plac junglele, încearcă rezervaţia de la Hagieni, aflată la 10 km de Mangalia. Dar ţine-te de nas pînă ajungi la pădure, ca să nu-ţi vomiţi vacanţa prin gropile de gunoi.

Dinozaurii din stînci
DEGRADARE ● Faleza fosiliferă din Cernavodă se prăbuşeşte încet, dar sigur
Puţini sînt cei ce ştiu că atunci cînd vin spre mare, dacă-şi aruncă privirea în dreapta, la malul în care se înfige podul de la Cernavodă, văd o rezervaţie fosiliferă care te lasă să citeşti în stîncă o istorie care te duce pînă hăt, departe, la vremurile cînd reptilele gigantice erau stăpînii Terrei.

26 iunie 2008
La grătar în Rezervaţia Fîntîniţa – Murfatlar
BĂTAIE DE JOC ● Fripturiştii lasă în urma lor stive de gunoaie care distrug aria protejată
De cum dă firul ierbii şi soarele începe să dezmorţească pofta de viaţă a vietăţilor mai mici sau mai mari, fie ele miriapode, apode sau bipede, week-end de week-end, Rezervaţia Fîntîniţa – Murfatlar se află sub asediu. Sute de oameni se năpustesc asupra pădurii, strivind monumentele naturii sub roţile maşinilor.

Delta, încă folosită pentru agricultură
TULCEA ● Reconstrucţia ecologică a fost abandonată
Visul lui Nicolae Ceauşescu, acela de a face din Delta Dunării unul dintre grînarele României, este încă o realitate, la mai bine de 18 ani de la moartea dictatorului.

Volbura de nisip
PLAJA SULINA ● Protecţie ecologică vs investiţii
Ultima plajă sălbatică a Europei, cea de la Sulina, este de mai mulţi ani în pericol. „Chitit“ să scoată localitatea din sărăcia în care se zbate, primarul singurului oraş din Delta Dunării aprobă de ani buni tot felul de proiecte de dezvoltare a plajei. Acestea sînt însă oprite de autorităţile de mediu, fie că e vorba de hoteluri, de parcuri eoliene sau de aerodrom.

25 iunie 2008
Căcănăria şi cimentul sting Luminiţa
Se ajunge uşor la Luminiţa. Laşi Petromidia în dreapta, faci prima la stînga pe un drum de ţară, mergi, mergi, mergi – o ţii drept! –, dai de maşini de mare tonaj care scot gaze şi nori de praf ca un suprapoderal înnebunit după iahnie. Apoi treci pe lîngă Căcănărie, gîndindu-te cum ar fi dacă toţi oamenii de pe pămînt ar mînca numai iahnie. Şi intri liniştit în Luminiţa.

Ski-jet-ul şi căluţul de mare
DIFICULTĂŢI ● Birocraţie şi neputinţă în sancţionarea intruşilor în rezervaţie
Gard în gard cu portul Mangalia, mal în mal cu bulgarii, pe o suprafaţă de 5.000 de hectare se întinde ditamai rezervaţia marină, unica de acest fel din ţara noastră. Şi dacă tot o avem, de ce să nu o protejăm, ar zice unii, sau de ce să nu ne batem joc de ea, ar zice alţii.

Coasta se surpă cu ajutor de la oameni
INUTIL ● Planul naţional de gospodărire integrată a zonei nu s-a aplicat
150-300 de metri. De la această distanţă îţi permitea o lege din 2001 să construieşti pe faleza de la malul Mării Negre. Betoane, lemn, orice.

24 iunie 2008
Ucigaşii de delfini
Pescarii cu Lexus ucid delfinii cu lăcomie în timpul pescuitului de calcan. De cele mai multe ori, aceste vietăţi sfîrşesc putrezind de plaje. În Cheile Dobrogei, un afacerist local, construieşte un lac fără acord de mediu şi spune că nu are nevoie de avizul vreunui "imbecil colorat politic".

Cheile Dobrogei pier pe mîna politicului
TRASEU ● Din rezervaţia domesticită în civilizaţia sălbatică
Omul de afaceri Cameliu Babinciuc îşi construieşte, sfidînd legea, hotel şi cîrciumă, heleşteie şi birouri în coasta Rezervaţiei Cheile Dobrogei. El nu se teme că îşi va pierde banii. Chiar fără avizele necesare, construieşte diguri şi mută albia Rîului Casimcea. A cheltuit pînă acum, conform declaraţiei sale, două milioane de euro. Şi merge mai departe.

La Adamclisi, ca în antichitate
DELĂSARE ● Trecutul glorios stă pe aceeaşi stradă cu prezentul indiferent
Unui turist care vine la mare i-ar putea veni ideea, după cîteva zile de plajă, să viziteze anumite locuri ce vorbesc despre istoria noastră. Ruinele din Dobrogea nu spun însă poveşti, iar în apropiere nu sînt amenajate locuri de recreere pentru călătorul obosit.

23 iunie 2008
Prădătorii de la Cheile Dobrogei
În buza rezervaţiei Cheile Dobrogei se construieşte ilegal un lac artificial de agrement, garnisit cu toate acareturile unui viitor complex turistic care va modifica habitatul zonei protejate. Deşi nu are un aviz de mediu, omul de afaceri constănţean Cameliu Babinciuc excavează zona cu aceeaşi determinare ca la Canalul Dunăre – Marea Neagră şi declară că oricum el va ieşi victorios.

Templele naturii şi duşmanii lor naturali
MANIFESTUL CARAVANEI ● Nu vrem să trăim într-o ţară împuţită, sufocată de gunoaie, mutilată de buldozere şi otrăvită de poluare
Am pornit la drum în Caravana Jurnalul Naţional, pentru al cincilea an consecutiv, să descoperim pentru voi România. De astă dată, treaba noastră este să vă povestim, în cuvinte şi imagini, despre România verde, despre prietenii şi duşmanii ei.

Citește pe Antena3.ro