In 1917, Marele Cartier General al Armatei Romane a elaborat un plan de ofensiva ce prevedea doua lovituri simultane, in zona Marasti si pe Siretul Inferior, in zona Namoloasa, lovituri ce aveau ca scop incercuirea si distrugerea Armatei 9 germane.
"A ajuns tiganul caine!"
Tiganii din Namoloasa, judetul Galati, au intampinat caravana Jurnalului National cu o generoasa reprezentatie de folclor romanesc, manele si dansuri din buric. Au vrut, in felul acesta, sa se asigure ca pasurile lor se vor face auzite si, de ce nu, poate chiar rezolvate.VIOREL ILISOI
Sunt 50 de familii de tigani in Namoloasa. Cele mai multe traiesc din ce se indura sa le dea pamantul putin si lutos din lunca Siretului si numai vreo cinci, din lautarie sau marunte afaceri - mai cu seama constructii sau comert.
Tiganii din Namoloasa isi vad de nevoile lor, nu pun mana pe gaina vecinului nici atunci cand se intampla sa n-aiba cu ce amagi apa din oala cu bors. Asta tine s-o precizeze Vasile Murgu, un fost politist care s-a aciuat in Namoloasa ca sa-si manance in tihna pensia. N-au palate, n-au masini scumpe, nu tin prin case sabii ninja cu care sa se apuce, Doamne-fereste, de taiat consateni.
Citește pe Antena3.ro
Politica la botul calului
Cum ajungem in Namoloasa, pe inserate, ni se serveste mai intai, la botul calului, o portie de politica. Asta ii doare cel mai tare pe tigani, dupa rasism, de la care, zic ei, li se trag necazurile cele mai mari.
In ceea ce priveste politica la nivel mai inalt, tiganii au convingeri de nezdruncinat: politica e curva, politicienii fura mai rau ca tiganii din alte sate, trag jarul pe turta lor, intrarea in NATO nu e cine stie ce mare realizare, spre deosebire de chestia cu umblatul fara vize, care, hm!, e bunicica, insa pacat ca e mai mult pe hartie; fraieri am fost ca ne-am bagat in Irak si-n Afganistan; aveam sanse sa fim primiti in UE, dar vom fi tratati ca niste vite - sa tragem la jug pentru occidentali si sa ne mulga ei... Iar la Constitutie ar trebui schimbat ceva, ca sa poata Iliescu sa mai fie presedinte cativa ani, ca inca e in putere.
Dâale tiganilor
Chiar daca nu citesc ziare, tiganii au aflat, din auzite, ca Jurnalul National va poposi si in Namoloasa lor. Drept pentru care, ca sa nu fie reporterii acaparati de mai-marii comunei si indopati cu vrajeli, tiganii si-au pus hainele cele bune si au iesit la sosea, sa nu piarda prilejul de a-si spune of-urile. Suntem intampinati chiar din Nanesti, un sat cu cativa kilometri inainte de Namoloasa. Unul cu acordeon si unul cu saxofon la gat ne iau in primire pe ritmuri de sarba si ne conduc in satul lor, unde ne asteapta, in intunericul strazii principale, un ciorchine de tigani nerabdatori sa-si verse naduful in reportofoane: dosarele de ajutoare sociale se aproba pe ochi frumosi, nu se dau in bani, ci in bonuri, care nu-s valabile decat la un anume magazin; un sac de bani de la unuâ Fare a fost bagat intr-o aductiune de apa, de care nu era neaparat nevoie, mai prin toate curtile gasindu-se ori fantani, ori pompe. O anumita firma a luat lucrarea, a sapat un sant pe care nici pana azi, dupa cateva luni, nu l-a acoperit, de tot cad oamenii si-si rup gatul. Primarul Valerica Todita, reales - "S-au ales ei intre ei", sufera de o boala greu de lecuit si e mai mereu plecat prin statiuni, la tratament. Pamantul, putin si zgarcit cum e, s-a impartit tot asa: ei intre ei, profitandu-se de nepriceperea la legi atat a tiganilor, cat si a romanilor...Tiganii vorbesc toti deodata, fiecare are ceva de spus. Dar in scurt timp aceasta avalansa de "lacramatii" dispare intr-o dezlantuire zgomotoasa de muzica populara, manele, romante, valsuri si jocuri tiganesti, "ca asa e la noi, la tigani, cantam si la bucurie, si la necaz, mai, fratele meu de la ziar" - cum zice Ionel Hauta, al dracului de frumusel si care pare sa fie iubit si respectat de toti tiganii.
Avaramu
In Namoloasa nu-i din ce trai, e saracie mare, asa ca se mai duc satenii sa faca un ban aiurea: tiganii, cativa, cu muzica, precum Vali si Telu, romanii la salahorie sau la capsuni. Din nefericire pentru copiii lor, care se asteptau la un calculator si bijuterii, Vali si Telu au fost expulzati din Spania, pentru ca le expirasera pasapoartele. Vreo cinci ani s-au ras pe bot, nu mai pot populariza folclorul romanesc prin intersectiile din marile capitale europene. Unde mai pui ca s-au intors lefteri ca boschetarii, cum le zicea unul de-al lor, Luigi Ionescu, copiindu-l pe Raj Kapoor: "Sunt vagabond si sunt hoinar / Si n-am un ban in buzunar, / Avaramu". Dar toata aceasta serie de napaste nu-i poate opri pe cei doi sa concerteze in ograda, la miezul noptii, alungand omizile si atragand vecinii la petrecere, chiar si pe preot, care sfinteste casa si se imbratiseaza cu ei, ca buni prieteni.Alungat din Spania si cu banii pierduti la jocuri intr-o noapte nefericita, Vali din Namoloasa a ramas cu magazinul pe care avea de gand sa si-l deschida in curte tot la stadiul de temelie, cum a incremenit de cand n-a mai razbit el cu actele de la primarie. Aici, pe ritmurile frumoasei romante "Inimioara, inimioara", tiganii aduc in discutie chestiunea spinoasa a imposibilitatii lor practice de a trai dintr-o afacere cat de mica, lucru confirmat a doua zi din surse oficiale.
Gigi baftosuâ
Banul se face greu din muzica: nuntile-s putine si sarace, bacsisurile capatate prin Europa se scurg in cazinouri. Din agricultura nici atat, pentru ca pamantul e putin si neproductiv, face numai rachita, stuf si rogoz. Siretul e aproape, mai smulgi din el un peste, dar numai cu atata nici nu te saturi, nici avere nu faci.Si atunci nu-ti mai ramane altceva de facut, ca tigan din Namoloasa, decat s-o intinzi cu te miri ce de la o zi la alta si, de necaz, sa canti in admiratia consatenilor. De cand s-a desfiintat celebrul cor din Namoloasa, pentru ca nu mai avea cautare muzica populara, putinii muzicanti din sat au fost si ei dati uitarii. Nemaiavand promotori de nadejde, rar mai e chemat cate unul la o nunta.
Cel mai norocos pare sa fie chiar liderul lor politic, Gigi Florea, care, baftosul, a avut si capital, a razbit si prin birocratie si si-a incropit o afacere: face fantani. Asa ca si-a permis sa-si ia o Dacia la mana a doua, care cu putina vopsea ar arata ca noua, si sa-si angajeze sofer.
Toti ceilalti se tin din cativa ari din gradina si din munca la camp, cu ziua, pe mancare si 100.000. Si chiar asa, nevoiasi, nu fura, nu dau in cap, nu cersesc, isi tin casele - farmacie, se duc la biserica, isi dau copiii la scoala, n-au scandaluri cu romanii. Macar atat ar vrea sa afle lumea despre ei din ziar.
"SI NOI SUNTEM OAMENI"
"Va spun ca este o onoare mare si o bucurie ca s-a gandit cineva de la ziar din Bucuresti sa vina si sa intrebe de noi. Nimeni nu ne mai baga in seama. Ne descurcam cum putem, dar nu umblam sa ne plangem. Avem si noi mandria noastra, nu? Chiar ne bucuram ca ati venit. Va facem o ciorba tiganeasca, cu pastai si corcoduse. Va cantam cu respect manele, tiganeasca, populara, ce vreti. Asa i-a cantat Vali al meu lui Bogdan Stelea. S-au intalnit pe strada in Salamanca, Vali i-a cantat si a refuzat 4 euro de la Stelea. Deci noi nu umblam dupa interes. Noi vrem decat sa se faca in tara asta cumva sa putem trai si noi, ca si noi suntem oameni." - Stela, nevasta lui Vali din Namoloasa, casnica
"La Namoloasa, unde s-a-necat mireasa"
"La Siret, la Namoloasa/ Unde s-a-necat mireasa/ Nu s-a-necat numai ea/ Toata nunta dupa ea/ La Siret, la Namoloasa/ Numai mirele-a scapat/ Pe-un cal negru-ncalecat/ La Siret, la Namoloasa." Nimeni nu mai tine minte cand s-a nascut balada pe care ne-o canta Vali lautarul, dar batranii spun ca faptul s-a petrecut cu siguranta. Cantecului i s-a dus vestea, iar cand namolosenii se duc prin partile tarii sunt intrebati: "De acolo esti? De unde s-a inecat mireasa cu toata nunta?".Povestea spune ca nuntasii de la Namoloasa plecasera sa ia mireasa din Fundeni si o aduceau, peste Siret, unde ii va fi fost casa de acolo inainte. S-au inghesuit in barca, iar flacaii, ca sa rada de fete, hatanau luntrea. "Daca erau cuminti, nu se scufunda", judeca acum un mos. Apele i-au inghitit pe toti si doar mirele a scapat, asa cum spune si cantecul. (Oana Stancu)
"Of, of, of, democratie"
Originala documentare de presa, pe intuneric, in acorduri de manele si sfarait de fleici sarbatoresti, se desfasoara in curtea lui Valentin Toader, acordeonist cu mana de aur, mai cunoscut ca Vali de la Namoloasa. El le zice pe clape, Telu Murgu le frige la saxofon si din gura, cu o voce puternica, de cad omizile din copaci, ceilalti danseaza din buric ori bat darabana cu palmele pe genunchi sau in scafarlia celui din fata. Asa decurge intalnirea dintre reporterii Jurnalului si tiganii din Namoloasa. Vali si Telu tocmai s-au intors din Spania, unde faceau si ei un ban cantand pe strazi. Cei doi muzicanti din Namoloasa au strans, in cateva luni, vreo 4.000 de euro. Pe care, recunosc ei smeriti, i-au fituit intr-o noapte la cazinou. Si s-au intors acasa fara nici un ban.
RASISM
"Si toti ai nostri is curati ca mine la cazier, daâ cand iesim din sat ne vede lumea dupa culoare si ne face de tigani. Sa nu mai se faca rasismul asta, sa vina lumea la Namoloasa la tigani, sa vada ca exista si tigani intre tigani, ca noi." - Ionel, tigan din Namoloasa
CANTEC
"Of, of, of, democratie,Ce rau ti-am facut eu tie
De mi-o tragi la meserie?
Ca n-are tiganii paine
De mancare pentru maine,
A ajuns tiganul caine"
- Vali si Telu in la minor, lautari
Jurnal de campanie
VIOREL ILISOI
Duminica, 27 iunie. Dupa-amiaza, caravana Jurnalului National, improspatata de la Bucuresti cu patru reporteri pofticiosi de subiecte si cu doi soferi odihniti, pleaca din Tulcea. Plange dupa noi pictorul ambulant Ion Goida, care s-a ales cu cinci beri ca sa-i faca lui Ilisoi un portret foarte distantat de realitate.
De bine ce-s marcate strazile din Galati, o luam pe aratura si trebuie sa ne intoarcem 50 de kilometri ca sa iesim pe drumul spre provincia europeana Vrancea. In Luncavita intrebam o doamna daca stie sa fi trecut Stefan cel Mare pe acolo. Zice: "Nt! Dem Radulescu".
Pauza de o tigara in satul Independenta, unde ne asalteaza cinci tiganusi blonzi, care ne mananca toti covrigeii si ne usureaza de maruntis. Cand sa le facem si poze, ca nu erau urati, a venit mama lor cu o falca in cer si una-n pamant si i-a luat pe toti acasa. Credea ca vrem sa-i cumparam. Si ea nu avea de vandut.
In dreptul Namoloasei, ne despartim: unii la Marasesti, altii peste deal, la Namoloasa. Nici nu ajungem in sat, ca ne opresc niste tigani in drum si se apuca sa ne cante - nu cumva sa trecem prin Namoloasa si sa nu zicem de ei.
Jumatate din tiganii din sat ne inconjoara, ne canta, ne pazesc de caini. Deja s-a intunecat, asa ca lasam pe a doua zi deliciile documentarii. Florin Oprea, soferul, este curtat insistent de o tigancusa, sa se incuscreasca Jurnalul cu Namoloasa. Era cat pe ce sa-l insuram, daca nu suna tocmai atunci nevasta-sa.
Luni, dis-de-dimineata, indesam cu entuziasm informatii in agende. In cateva ore, Namoloasa ni se arata in cele mai intime ipostaze. Parca tot ar mai fi avut ceva de aratat, dar, pudica, tine pentru ea. Lasâ ca ne razbunam noi la Podul Inalt si ne arata Stefan cel Mare totul, din varful dealului pe care sta.
Innoptam in Focsani, la un motel cu apa calda cat sa ne clatim pixurile de praful din Namoloasa. Cristi Petru ramane pe jumatate spalat si cu un cucui de la tavanul baii cat o cutie de televizor. Probabil de la cucuiul acela nu s-a prins deloc de aluziile noastre, a doua zi, cand i-am repetat penibil de mult ca e ziua lui si ca trebuie sa faca cinste. La multi ani, Petrule, la anuâ nu mai scapi. Oricum, intai meseria. Noi mai avem rabdare.
DRUMUL CARAVANEI
Etapa I - Hamangia
Etapa a II-a - Histria
Etapa a III-a - Jurilovca - Sulina - Sf. Gheorghe
Etapa a IV-a - Namoloasa - Marasesti
Etapa a V-a - Podul Inalt
Etapa a VI-a - Flamanzi
Etapa a VII-a - Darabani
Etapa a VIII-a - Humulesti
Etapa a IX-a - Tihuta
Etapa a X-a - Praid
Etapa a XI-a - Corund
Etapa a XIII-a - Horea, Avram Iancu, Rosia Poieni
Etapa a XIV-a - Castelul Huniazilor, Ghelari
Etapa a XV-a - Sarmizegetusa
Etapa a XVI-a - Petrila
Etapa a XVII-a - Maglavit
Etapa a XVIII-a - Izlaz
Etapa a XIX-a -Silistea Gumesti
Etapa a XX-a - Cuca Macaii