x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Campaniile Jurnalul Descoperirea Romaniei 15 iulie 2004: Corund - Tratat de falsa originalitate

15 iulie 2004: Corund - Tratat de falsa originalitate

15 Iul 2004   •   00:00

In Corund, renumit centru de olarit, casele sunt acoperite de magazine de lemn uriase.

IRINA MUNTEANU

Lipite unele de altele. Femei si barbati de diferite varste, vanzatorii, spun ceva in ungureste imediat cum intra clientul: il invita sa se uite la marfa si mai ales sa cumpere. Cine nu a mai fost la Corund a auzit cu siguranta de ceramica locului, renumita mai ales prin oalele ei albastre.

O data ce ajungi in sat, constati ca aici se vinde ceramica de Corund. Si orice altceva. Obiecte de lemn lacuite, jocuri din lemn, ceramica neagra, pulovere si sosete din lana si geci de piele, statui de lemn, cutite, fluiere si pitici, slapi, cani cu nume unguresti de data asta, blanuri de pus pe jos. Obiecte impletite din rachita, printre care si panere de dus bebelusii.

UNDE E NEVASTA? Dupa cateva incercari nereusite de a intra in vorba cu vanzatoare tinere, care par sa nu stie romaneste, gasesc un barbat mai in varsta dispus sa vorbeasca. Dar nu vrea sa-si vada numele in ziar. "Numai vara merge comertul, in iulie-august. Toti care vindem oale in Corund suntem si producatori." Spune ca rochiile si bluzele pe care le are expuse pe sus sunt facute de sotia lui. Dar cand vreau sa merg sa vad cum lucreaza, se codeste, ca nevasta nu e acasa, ca de fapt lucreaza numai iarna.

Aduce cosurile de rachita de langa Cristuru Secuiesc, pe care le obtine in schimbul oalelor. Spune ca cel mai bine vinde ceramica. Ceramica smaltuita, albastra, dar si nesmaltuita - cafenie si neagra - , toate aceste tipuri realizandu-se la Corund. Piticii de gradina, colorati si kitsch, tot el ii face: toarna formele, apoi ii vopseste si-i lacuieste.

OALE VECHI. Vecina domnului nu vrea nici ea sa-si decline identitatea, dar accepta sa stam de vorba. La ea se vad, in afara de oale noi, si oale foarte vechi, in care pe vremuri se preparau sarmalele si fasolea. Imi spune ca unele au o suta de ani. Vinde tot felul de vechituri, aflate la mare cautare printre turisti: fiare de calcat, obiecte de lemn pentru prelucratul lanii, putine de tinut branza, piulite de alama patinata. "Am adunat de la femeile care nu au bani. Am facut schimb, am dat oale noi pentru cele vechi, in functie de marime."

Se pot cumpara de aici vase pentru diverse trebuinte: pentru separat fructele de samburi, ulcioare smaltuite pe dinauntru ca sa ramana apa rece, oale cu capac tot de lut. Acestea trebuie lasate 15 minute in apa, apoi se pun la cuptor, si mancarea se face in aburi. Astfel, se poate renunta la grasime, cand se gateste, si este si mai sanatos. Femeia spune ca vinde cel mai bine maruntisurile. "Sunt care intereseaza draciile astea noi. Facem schimb", explica ea prezenta in magazin a obiectelor de plastic, a jocurilor, a tablourilor chinezesti. La magazinele de artizanat, preturile sunt afisate si in lei si in moneda ungureasca si exista sertare separate pentru fiecare, cel cu forinti fiind mai plin.

MINCIUNI LA SUPRAPRET. Un alt vanzator spune ca o femeie batrana lucreaza rochiile pe care le expune, dar ea nu este de gasit pentru moment. O camasa care la Bucuresti costa 300.000 de lei, aici e 700.000 de lei. "Dar ce are camasa asta atat de special de costa atat de mult?" "E facuta aici cu mana", raspunde vanzatorul. Seful de post ma lamureste: "Astea sunt minciuni, nu fac aici rochiile si nici camasile". Nici oalele nu sunt facute de cei care le vand, numarul mesterilor fiind mult mai mic decat ale zecilor de tarabe care se intind de la un capat la altul al Praidului. Minciunile despre obiectele facute de mana adauga valoare obiectului in ochii strainului.

Jurnal de campanie

  • Data plecarii: 21 iunie 2004
  • Distanta parcursa: 3.016 km
  • Localitati tranzitate: 276
    FLORINA ZAINESCU

    Sovata. Prima zi de lucru dupa "schimbarea la fata" a membrilor Caravanei a inceput devreme, pe la 8 dimineata... Cu un mic-dejun copios, garnisit cu sfaturile colegilor "lasati la vatra". "Sa mancati bine de cate ori va asezati la masa, pentru ca nu se stie cand veti mai avea ocazia", ii spunea Alex Nastase "novicei" Carmen Plesa. "Si oricat de obositi ati fi, sa nu plecati niciodata mai tarziu de ora 9:00-10:00 pe teren. Documentati-va cat puteti de repede. Si dormiti cat puteti de mult", a continuat "dadaceala". Ana Maria, Irina, Victor si Nicky, rodati fiind pe drumurile Caravanei, au sarit peste portia de sfaturi. Cu Lucian la carma microbuzului, ei s-au dus glont la Praid, unde aveau de vazut si de tras in poza orizonturile ascunse ale salinei. Pe la ora 9:00 si restul echipei s-a pus in miscare. "Ceata" - Daniela, Carmen, Eugen si eu - a plecat sa treaca, prin "penel si cerneala", satul olarilor. Pasuni, case, magazine gemand de oale, impletituri si tot felul de "nimicuri" pentru momit turisti... Si Bogdan serpuind pe sosea pentru a nu-si lasa calutii putere in gropile corundene. Care, aviz amatorilor, sunt mai multe si mai mari decat cele "made in Bucuresti".

    Corund. Prima oprire: micuta biserica unitariana din comuna. Din pacate, preotul "doar intrase in baie", dupa cum ne-a spus sotia acestuia. Asa ca am dat un tur pe la "tarabe". Eugen voia sa-i cumpere un joc pustiului sau. Dar a sfarsit prin a plati aproape 200.000 de lei pe doua harti ale Ungariei, din care reiesea ca judetele Timis, Alba si alte cateva sunt parte a acestei tari. Din pacate, vanzatoarea a uitat brusc limba romana si nu a putut sa ne spuna cand si cum s-a intamplat. In strada ne astepta si "grupul de la Praid". Asa incat am lasat joaca deoparte si ne-am apucat de treaba: Carmen i-a luat pe Nicky si Bogdan intr-un sat despre care se spunea ca e locuit numai de batrani. Si ar fi vrut ea sa urce si la o veche cetate - Firtus - dar sandalele cu talpa ortopedica nu i-au permis aceasta extravaganta. Seara, dupa ce ne-am adunat de pe drumuri, Bogdan ne-a povestit ca fusese-n padure si vazuse o caprioara. Alergata de un cerb. Ba chiar filmase cerbul si... ne-a amenintat ca ne arata caseta, daca nu-l credem. Da’ nici pana in aceasta clipa n-am vazut-o!

    DRUMUL CARAVANEI

    Etapa I - Hamangia

    Etapa a II-a - Histria

    Etapa a III-a - Jurilovca - Sulina - Sf. Gheorghe

    Etapa a IV-a - Namoloasa - Marasesti

    Etapa a V-a - Podul Inalt

    Etapa a VI-a - Flamanzi

    Etapa a VII-a - Darabani

    Etapa a VIII-a - Humulesti

    Etapa a IX-a - Tihuta

    Etapa a X-a - Praid

    Etapa a XI-a - Corund

    Etapa a XIII-a - Horea, Avram Iancu, Rosia Poieni

    Etapa a XIV-a - Castelul Huniazilor, Ghelari

    Etapa a XV-a - Sarmizegetusa

    Etapa a XVI-a - Petrila

    Etapa a XVII-a - Maglavit

    Etapa a XVIII-a - Izlaz

    Etapa a XIX-a -Silistea Gumesti

    Etapa a XX-a - Cuca Macaii

    CUM NE PUTETI CONTACTA

    Caravana Jurnalul se va opri in localitatea dumneavoastra, conform traseului pe care vi l-am anuntat. Conectati-va la ea! Stiti amanunte interesante din trecutul localitatii? Sunteti eroii unei intamplari petrecute in ea? Aveti probleme cu autoritatile, va confruntati cu greutati de care ar trebui sa stim? Vreti sa ne povestiti pur si simplu despre orasul, comuna, satul dumneavoastra? Scrieti-ne sau sunati-ne! Localitatea dumneavoastra are o rezonanta in istorie, noi vrem sa-i aflam prezentul. O echipa a Jurnalului National va fi permanent in contact cu dumneavoastra.

  • Jurnalul NaTional, Piata Presei Libere nr. 1, Corp D, etaj VIII, Sector 1, Bucuresti

  • Telefon: 021-224.55.48

  • Fax: 021-222.36.29

  • romania@jurnalul.ro Daca doriti sa dialogati cu redactorii nostri intrati in forum la www.jurnalul
  • ×
    Subiecte în articol: etapa descoperirea romaniei corund oale