Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Daca pasii te indreapta intamplator sau nu spre Valea Jiului ai sa constati ca ai intrat intr-o alta lume. O lume a griului fumului de carbune. O lume in care nu mai regasesti lumina de altadata din ochii oamenilor. O lume in care oamenii s-au resemnat. "Asta ne e soarta!", spun ei. Valea Jiului nu a murit. E doar in coma.
ANDREEA TUDORICA
In perioada Evului mediu, Valea Jiului era o zona saraca. Fara ogoare manoase si drumuri accesibile, satele erau cu greu populate si rare cat sa le numeri pe degete. De-abia in a doua jumatate a secolului trecut, o data cu descoperirea si exploatarea carbunelui aflat in cantitati foarte mari in subteran, Valea Jiului cunoaste o crestere demografica continua. In anul 1750 erau inregistrati 300 de locuitori. In cronicile vechi, Petrila apare (in anul 1733) sub denumirea de "In Sii In Petrila" "Dzii Petrila". Dupa unii autori, toponimul "Petrila" deriva din adjectivul latin "petrinus", ce se traduce prin "de piatra", in jur fiind multe toponime similare: Piatra Rosie, Pietrele, Petros. Oamenii locului, pastori si crescatori de vite pe plaiurile bogate in pasuni, foloseau "piatra neagra care arde" la incalzit si la efectuarea schimburilor comerciale, straturile de huila fiind intalnite chiar la suprafata.
DEPOPULARE. La Jiet, localitate ce apartine de orasul Petrila, s-au gasit urme ale exploatarii aurului aluvionar de catre daci si romani la locul numit Hududeu, unde au fost descoperiti si dinari romani. Inceputurile exploatarii cu mijloace rudimentare a carbunelui din Valea Jiului se regasesc in anul 1840, cand fratii Hoffman si Carol Mederspach, proprietarii austrieci de mine din Rusca Montana, atrasi de bogatele zacaminte carbonifere, au pus bazele viitoarelor exploatari si intreprinderi miniere, continuand sa cumpere de la proprietari si tarani eliberati un numar mare de posesiuni miniere. Cu timpul, exploatarea zacamintelor carbonifere a dus la dezvoltarea zonei ca monoindustriala. Dezvoltarea industriei de extras si prelucrat carbune din zona a dus in principal la cresterea demografica. Astfel, daca in Petrila in anul 1820 erau 3.326 de locuitori, in anul 1977 erau 25.207. Incet-incet insa, in ultimii 15 ani, zona Vaii Jiului a cunoscut cea mai mare depopulare din cauza disponibilizarilor masive de la mine, care au crescut rata somajului. Astazi, Petrila are doar cu 600 de locuitori mai mult decat in anul 1977, an in care a si avut loc prima mare revolta a minerilor.
SIMBOLUL MINERULUI. Valea Jiului, principala zona miniera a tarii, este astazi simbolul minerului, simbolul innegririi sufletelor unor oameni care stiu cand intra in mina, dar nu stiu cand ies. Primele mine, respectiv exploatarea subterana a carbunelui, erau realizate de companii poloneze, germane si cehe, patronii acestora aducand muncitori din diverse regiuni ale Imperiului Habsburgic. In perioada comunista, muncitorii adusi in zona pentru minerit erau cu preponderenta din Moldova si au reusit sa se integreze cu populatia deja existenta aici. Dupa 1998, din cauza problemelor economice ale tarii, din cauza scaderii productiei de otel si fonta, precum si din alte motive, unele mine din Valea Jiului au fost inchise, iar altele sunt in curs de inchidere. Localnicii estimeaza ca minele din Valea Jiului se vor inchide pana in 2011 si ca se va incerca o reconversie profesionala a locuitorilor. Dar in acelasi timp sunt pesimisti in ceea ce priveste viata din Valea Jiului dupa 2010, din cauza saraciei din zona.
URME GETO-DACE. Primele vestigii istorice dateaza din perioada geto-daca, asa cum ar fi ruinele cetatii de la Banita, construita ca un avanpost strategic. La Jiet-Popi si Pestera Bolii au fost descoperite o serie de tezaure numismatice care atesta existenta unei civilizatii geto-dace pe aceste tinuturi. Tot ca o marturie a acestor locuri sunt si castrele de pamant din Varfu lui Patru si Comarnicel si drumul de piatra din Pasul Valcanului.
Citește pe Antena3.ro
