x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Campaniile Jurnalul Descoperirea Romaniei 29 iunie 2004: Periprava - Canalul care seaca Delta

29 iunie 2004: Periprava - Canalul care seaca Delta

29 Iun 2004   •   00:00

Ultima localitate pe malul romanesc al Dunarii, inainte de varsarea fluviului in Marea Neagra, este Periprava.

  • Singura cale de acces aici este barca. In aceasta zona, Dunarea este marginita pe de o parte de malul romanesc, iar pe cealalta de cel ucrainean.
  • Accesul catre adevarata "inima" a Deltei se poate face ori pe bratul Chilia, din localiatatea Periprava, ori de pe bratul Sulina prin canalele aflate la sud de localitatile Crisan sau Mila 23.

    Canalul care seaca Delta

    La 20 de kilometri fata de locul in care Dunarea se varsa in mare prin bratul Sulina, ucrainenii au inceput sa-si sape canal de iesire la Marea Neagra. Trei drage au inceput cam de pe la jumatatea lunii aprilie sa sape canalul Bastroe pentru a-l face navigabil, spun surse autorizate.
    MONICA IORDACHE, OANA STANCU

    Ucrainenii s-au apucat practic sa sape fundul canalului Bastroe, la iesire in Marea Neagra, urmand sa urce pe bratului Chilia, pentru a le face navigabile. Punctele de lucru ale ucrainenilor au fost fotografiate pentru prima data de la mare inaltime de catre fotoreporterii Jurnalului National. Sapaturile au ca scop uniformizarea fundului canalului pana la batimetrica (linia care uneste punctele cu aceeasi adancime) de 9 metri. Primul utilaj, o draga refulanta de mare capacitate, a fost adus in luna aprilie, iar urmatoarele utilaje, in urma cu doua saptamani, spun surse autorizate. Dragele aduna materialul rezultat din sapaturi, il depoziteaza si apoi il arunca in mare, aproape de golful Musura, la nord de Sulina. Mica insula pe care acum poposesc pelicanii, formata deja in acest loc, se va mari din cauza aluviunilor, iar in 10-15 ani va bloca celelalte guri ale Dunarii in zona Litoralului romanesc. Pentru ca aluviunile sa nu acopere ceea ce au dragat ucrainenii, acestia vor fi nevoiti sa construiasca diguri de piatra care sa incadreze gura canalului Bastroe. Apoi, ucrainenii vor inainta pe bratul Chilia, pe partea care apartine Ucrainei, pana la Portul Reni, trecand pe langa Valcov, un sat, de la intersectia canalului Bastroe cu bratul Chilia. Acum, 60% din apa Dunarii se scurge pe bratul Chilia, iar adancirea lui si a canalului Bastroe va atrage o si mai mare parte a apei, celelalte zone ale Deltei uscandu-se.

    Institutul National de Cercetare - Dezvoltare Delta Dunarii, din cadrul Ministerului Agriculturii, sustine intr-o nota privind impactul asupra Deltei Dunarii ca lucrarile la canal vor afecta delta secundara a bratului Chilia, traversand o zona cu regim de protectie ecologica integrala, aflata sub jurisdictia UNESCO. Problema canalului va fi discutata la summit-ul Uniunea Europeana - Ucraina, care va avea loc luna viitoare. La intalnire, ucrainenii vor incerca sa obtina statutul de vecin privilegiat al UE si vor incerca probabil sa ceara acest lucru in schimbul stoparii lucrarilor la canalul Bastroe.

    Proiectul canalului Bastroe

  • Lungimea totala a noii cai va fi de 160 de kilometri, de la gurile Dunarii pana la Portul Reni
  • Pe Bastroe, lucrarile de dragare a fundului canalului se vor face pe o distanta de trei kilometri
  • Lucrarile sunt executate de compania germana Josef Mobius Baugelsellschaft GMB
  • Se estimeaza ca noul canal va fi tranzitat de 1.000 de nave anual
  • Ucraina va castiga aproximativ 50 de milioane de dolari
  • Acum, navele ucrainene pot sa ajunga la Marea Neagra doar prin bratul Sulina, tranzitand Romania, contra unei taxe de pilotaj
  • Constructia canalului va schimba regimul hidrologic al Deltei Dunarii

    "O sa sapam dupa peste"

    Guvernatorul Deltei Dunarii, Virgil Munteanu, crede ca aceasta zona va fi fatal afectata de constructia canalului Bastroe.

  • Jurnalul National: Care sunt consecintele construirii acestui canal?

    Virgil Munteanu: In primul rand, acest canal va afecta iremediabil Delta Dunarii in Ucraina si va afecta - nu stim in ce masura - partea de nord a Deltei in Romania. Se va modifica regimul hidrologic...

  • Adica va scadea cota...

    Va scadea panza freatica, pot aparea lacuri sau ghioluri sau canale care vor ramane uscate etc. Oamenii din Periprava erau extrem de preocupati de acest canal si mi-au spus: "Dar voi ce faceti ca sa nu ramanem pe uscat, ca o sa ne ducem sa sapam dupa peste...".

  • Asta ne spuneau si noua ca apele scad, iar pestele pleaca, nu sta la apa mica.

    Da. Asa este. Foarte adevarat. Numai ca acestea sunt doar consecintele pe care le intrevedem. Nu putem vorbi de niste consecinte declarate definitiv pentru ca noi nu avem un studiu de impact. Noi asta am cerut in permanenta: un studiu de impact care sa reflecte consecintele acestui canal.

  • Iar ucrainenii nu au un astfel de studiu?

    Studiul pe care il au ei a fost contestat de catre Administratia Rezervatiei Biosferei din Ucraina si de catre Academia de Stiinte de la Kiev.

  • Si ce arata acest studiu?

    Ca totul este roz. Mai trebuie spus ca nu poate fi uitat faptul ca in partea de nord a Deltei Dunarii din Romania se gaseste cea mai mare colonie de pelicani din Europa si se gaseste Padurea Letea, prima rezervatie naturala declarata in Romania in 1936. Daca acest canal va drena apele din zonele amintite si panza freatica va scadea, in primul rand, pelicanii nu vor avea unde sa stea, iar in al doilea rand, copacii de la Letea se vor usca. Acestea sunt doar niste observatii pe care le facem de bun-simt. Nu putem spune ca avem o certitudine stiintifica. Impactul adevarat se demonstreaza printr-un studiu.

  • Care este nivelul lucrarilor in acest moment?

    Din ultimele informatii s-au oprit. Nu stim din ce considerente.

  • Bun, exista un interes economic cert al Ucrainei de a face acest canal pe Bastroe. Suma pe care statul vecin ne-o plateste este de cat? 150 de milioane de dolari anual?

    Nici pe departe. Numarul navelor din Ucraina care traverseaza in prezent canalul Sulina este relativ mic. Deci nici vorba sa se ridice la o asemenea suma.

  • Si atunci cum se justifica decizia de a investi intr-un canal care presupune niste costuri uriase, in loc de a plati redeventa Romaniei? Se amortizeaza aceasta investitie?

    Nu ma pot pronunta. Dar ganditi-va ca s-ar disponibiliza o mare suma de bani pentru o lucrare sub apa. Intelegeti-o dumneavoastra.

  • Cum poate fi rezolvata aceasta situatie?

    Imi pare rau ca trebuie s-o spun, dar trebuie o masura de forta. Este vorba de respectarea tuturor conventiilor internationale pe care Ucraina si le-a asumat.

    PERICOL

    "Aici se gasesc cea mai mare colonie de pelicani din Europa si Padurea Letea. Daca acest canal va drena apele din zonele amintite, pelicanii nu vor avea unde sa stea, iar Letea se va usca" - Virgil Munteanu Guvernatorul Deltei Dunarii

    Ucraina tace si face

    Demersurile Ministerului Afacerilor Externe roman pentru transarea chestiunii canalului Bastroe s-au izbit de un zid al tacerii din partea ucraineana. Din momentul in care au aflat despre inceperea constructiei, autoritatile romane au cerut, in numeroase randuri, explicatii Ucrainei. Bogdan Aurescu, secretar de stat in MAE, ne-a declarat ca partea ucraineana are obligatia de a informa si de a consulta Romania in acest caz. Pana acum, MAE roman a trimis 13 note verbale MAE ucrainean, in care solicita confirmarea oficiala a inceperii lucrarilor si organizarea unor consultari bilaterale. MAE al Ucrainei nu a avut nici o reactie. Diplomatii romani au abordat aceasta problema cu prilejul mai multor intrevederi avute cu diplomati ucraineni in Romania si in Ucraina, tot fara sa smulga vreun raspuns din partea acestora din urma. (Claudiu Tarziu)
  • ×