Ultima localitate pe malul romanesc al Dunarii, inainte de varsarea fluviului in Marea Neagra, este Periprava.
Canalul care seaca Delta
La 20 de kilometri fata de locul in care Dunarea se varsa in mare prin bratul Sulina, ucrainenii au inceput sa-si sape canal de iesire la Marea Neagra. Trei drage au inceput cam de pe la jumatatea lunii aprilie sa sape canalul Bastroe pentru a-l face navigabil, spun surse autorizate.MONICA IORDACHE, OANA STANCU
Ucrainenii s-au apucat practic sa sape fundul canalului Bastroe, la iesire in Marea Neagra, urmand sa urce pe bratului Chilia, pentru a le face navigabile. Punctele de lucru ale ucrainenilor au fost fotografiate pentru prima data de la mare inaltime de catre fotoreporterii Jurnalului National. Sapaturile au ca scop uniformizarea fundului canalului pana la batimetrica (linia care uneste punctele cu aceeasi adancime) de 9 metri. Primul utilaj, o draga refulanta de mare capacitate, a fost adus in luna aprilie, iar urmatoarele utilaje, in urma cu doua saptamani, spun surse autorizate. Dragele aduna materialul rezultat din sapaturi, il depoziteaza si apoi il arunca in mare, aproape de golful Musura, la nord de Sulina. Mica insula pe care acum poposesc pelicanii, formata deja in acest loc, se va mari din cauza aluviunilor, iar in 10-15 ani va bloca celelalte guri ale Dunarii in zona Litoralului romanesc. Pentru ca aluviunile sa nu acopere ceea ce au dragat ucrainenii, acestia vor fi nevoiti sa construiasca diguri de piatra care sa incadreze gura canalului Bastroe. Apoi, ucrainenii vor inainta pe bratul Chilia, pe partea care apartine Ucrainei, pana la Portul Reni, trecand pe langa Valcov, un sat, de la intersectia canalului Bastroe cu bratul Chilia. Acum, 60% din apa Dunarii se scurge pe bratul Chilia, iar adancirea lui si a canalului Bastroe va atrage o si mai mare parte a apei, celelalte zone ale Deltei uscandu-se.
Institutul National de Cercetare - Dezvoltare Delta Dunarii, din cadrul Ministerului Agriculturii, sustine intr-o nota privind impactul asupra Deltei Dunarii ca lucrarile la canal vor afecta delta secundara a bratului Chilia, traversand o zona cu regim de protectie ecologica integrala, aflata sub jurisdictia UNESCO. Problema canalului va fi discutata la summit-ul Uniunea Europeana - Ucraina, care va avea loc luna viitoare. La intalnire, ucrainenii vor incerca sa obtina statutul de vecin privilegiat al UE si vor incerca probabil sa ceara acest lucru in schimbul stoparii lucrarilor la canalul Bastroe.
Citește pe Antena3.ro
Proiectul canalului Bastroe
"O sa sapam dupa peste"
Guvernatorul Deltei Dunarii, Virgil Munteanu, crede ca aceasta zona va fi fatal afectata de constructia canalului Bastroe.
Virgil Munteanu: In primul rand, acest canal va afecta iremediabil Delta Dunarii in Ucraina si va afecta - nu stim in ce masura - partea de nord a Deltei in Romania. Se va modifica regimul hidrologic...
Va scadea panza freatica, pot aparea lacuri sau ghioluri sau canale care vor ramane uscate etc. Oamenii din Periprava erau extrem de preocupati de acest canal si mi-au spus: "Dar voi ce faceti ca sa nu ramanem pe uscat, ca o sa ne ducem sa sapam dupa peste...".
Da. Asa este. Foarte adevarat. Numai ca acestea sunt doar consecintele pe care le intrevedem. Nu putem vorbi de niste consecinte declarate definitiv pentru ca noi nu avem un studiu de impact. Noi asta am cerut in permanenta: un studiu de impact care sa reflecte consecintele acestui canal.
Studiul pe care il au ei a fost contestat de catre Administratia Rezervatiei Biosferei din Ucraina si de catre Academia de Stiinte de la Kiev.
Ca totul este roz. Mai trebuie spus ca nu poate fi uitat faptul ca in partea de nord a Deltei Dunarii din Romania se gaseste cea mai mare colonie de pelicani din Europa si se gaseste Padurea Letea, prima rezervatie naturala declarata in Romania in 1936. Daca acest canal va drena apele din zonele amintite si panza freatica va scadea, in primul rand, pelicanii nu vor avea unde sa stea, iar in al doilea rand, copacii de la Letea se vor usca. Acestea sunt doar niste observatii pe care le facem de bun-simt. Nu putem spune ca avem o certitudine stiintifica. Impactul adevarat se demonstreaza printr-un studiu.
Din ultimele informatii s-au oprit. Nu stim din ce considerente.
Nici pe departe. Numarul navelor din Ucraina care traverseaza in prezent canalul Sulina este relativ mic. Deci nici vorba sa se ridice la o asemenea suma.
Nu ma pot pronunta. Dar ganditi-va ca s-ar disponibiliza o mare suma de bani pentru o lucrare sub apa. Intelegeti-o dumneavoastra.
Imi pare rau ca trebuie s-o spun, dar trebuie o masura de forta. Este vorba de respectarea tuturor conventiilor internationale pe care Ucraina si le-a asumat.
PERICOL
"Aici se gasesc cea mai mare colonie de pelicani din Europa si Padurea Letea. Daca acest canal va drena apele din zonele amintite, pelicanii nu vor avea unde sa stea, iar Letea se va usca" - Virgil Munteanu Guvernatorul Deltei Dunarii