Ambitii europene la Albac

Albacul atrage prin peisaje, aer curat si, in ultima vreme, prin ritmul ametitor de dezvoltare a turismului rural si ecologic. Albacul rural devine, pe zi ce trece, o statiune din ce in ce mai cocheta. Apropierea de locurile de bastina ale simbolurilor zonei, Horea si Avram Iancu, ii adauga noi puncte de rating in bransa.

Inima Tarii Motilor devine centru turistic

Albacul, inima Tarii Motilor, atrage prin peisaje, aer curat si, in ultima vreme, ritmul ametitor de dezvoltare a turismului rural si ecologic. Apropierea de locurile de bastina ale simbolurilor zonei, Horea si Avram Iancu, ii adauga noi puncte de rating in bransa.

Comuna Albac, parte componenta a Tarii Motilor, se afla in inima Muntilor Apuseni, in partea nord-vestica a judetului Alba, la poalele Muntelui Mare, la o distanta de 98 km de municipiul Alba Iulia si la 18 km de orasul Campeni. Totusi, in ciuda aparentei de izolare fata de restul lumii, accesul este usor atat pe sosea (DN 75, de-a lungul Vaii Ariesului, dinspre Campeni spre Oradea), cat si pe cale ferata (pana la Alba Iulia, Deva, Oradea sau Cluj, de unde circula regulat autobuze si microbuze).

ATRACTII. Peisajele sunt impresionante, linistea profunda domina zona, iar padurea masiva de brad si molid asigura o puritate greu intalnita a aerului. In zona, posibilitatile de drumetii si excursii sunt multiple, principala atractie constituind-o multimea de pesteri, cele mai faimoase fiind a Ursilor si Scarisoara. Manastirile din localitate, Cheile Turzii, partia de schi de la Arieseni (la 20 km), Casa memoriala si bustul lui Horea, Huda lui Papara, Cheile din Bazinul Vaile Rametului, Defileul Ariesului, Dealul cu Melci (la 15 km de Campeni), Rapa Rosie (la 3 km de Sebes), Fagul Imparatului, Stejarul lui Avram Iancu sunt tot atatea motive pentru care turistii iau cu asalt in sezon inima Apusenilor. Locurile de nastere ale celor doua legende ale Tarii Motilor, Horea si Avram Iancu, sunt in apropiere (la 32 km, Casa memoriala a Craisorului Muntilor, iar mai sus de Albac, Dealul Fericetului, locul de unde a pornit in lume Horea).

EDILUL-INVESTITOR. Primarul comunei, Tiberiu Todea, ales in 2004, este, pe langa pozitia oficiala, unul dintre cei doi investitori care detin impreuna pensiunea de patru margarete "Poiana Verde". Unica de aceasta clasificare din judetul Alba, pensiunea a fost ridicata pe pamantul mostenit de edil din familie, constructia ei a durat 11 luni, a inghitit aproximativ jumatate de million de dolari, iar o parte din finantare a fost asigurata de Uniunea Europeana (UE), prin Programul Sapard. Dotata cu bucatarie de ultima generatie, la standarde europene, "Poiana Verde" mizeaza pe turistii dornici de plimbari si drumetii in aer liber, pe superba Vale a Ariesului.
Pentru ca activitatea administrativ-politica ii ocupa mai tot timpul, Todea si-a angajat doi manageri. Acestia au achizitionat deja trei IMS-uri pentru a putea asigura doritorilor transportul catre zonele greu accesibile limuzinelor (cum ar fi Pesterile Scarisoara sau Ursilor). La aceasta ora se munceste de zor la constructia unor grajduri (se vor cumpara sase cai si un ponei pentru turisti), a unei pastravarii si a unei mori de apa pentru macinat porumb. Chiar daca momentan nu debordeaza de clienti (calitatea selecteaza doritorii), Tiberiu Todea crede ca, mai ales in contextul aderarii la structurile Uniunii Europene, a facut o investitie buna.

PLANURI EDIL. Tiberiu Todea a fost ales primar al comunei Albac in 2004 "Am cumparat deja 3 IMS-uri pentru a putea asigura doritorilor transportul catre zonele greu accesibile limuzinelor. Acum se munceste de zor la constructia unor grajduri, pentru ca vom cumpara sase cai si un ponei pentru turisti. De asemenea, vom construi si o pastravarie si o moara de apa pentru macinat porumb" Tiberiu Todea - primar Albac

Viitorul Chamonix

INCEPUTURI. Partia de la Arieseni a fost data in functiune in 1992

Auzisem de miracolul de la Arieseni, viitorul Chamonix al Romaniei, o noua statiune la moda a Romaniei postrevolutionare. Ne-am dus sa-l vedem cu ochii nostri. Ne astepta ambitiosul primar Marin Jurj, dornic sa ne povesteasca despre (deocamdata) unica partie existenta si de viitoarele 12 pe care spera sa le duca la capat.

UN VIS FRUMOS. Micuta localitate e macinata de-o ploaie mocaneasca, enervanta. Edilul nu da inapoi si, dupa ce ne arata (intinse pe peretii primariei) schitele viitorului Rai al sporturilor de iarna, plecam impreuna s-o vedem pe cea in functiune. Data in functiune in ’92, pare dezolanta fara zapada pe ea, dar se vede ca nu-i lipsesc nici calitatile necesare, nici utilitatile. Ramanem surprinsi, insa, cand aflam ca Ariesenii nu au suficiente locuri de cazare pentru puhoiul de turisti care se revarsa iarna in localitate. Tocmai de aceea, Marin Jurj incearca sa scoata din circuitul forestier o suprafata intre 60 si 70 de hectare, sa concesioneze pamant pentru construirea unei statiuni adevarate si sa demareze proiectele celor 12 partii. Intrebat de finantari, spune ca principala problema consta in lipsa aprobarilor, chestie de birocratie tipic romaneasca. Investitori interesati de parteneriate de tip public-privat, in care primaria sa puna terenul si ei banii, s-ar gasi…

PASIONATI. In fiecare iarna, pe partia Vartop vin sute de schiori atat din tara, cat si din Ungaria

TOT VECINII. De unde asa avalansa de turisti si de ce? Din Ungaria, mai ales, care inainte foloseau judetul ca spatiu de tranzit. Acum, dupa ce proprietarii de pensiuni din zona au constituit un parteneriat cu cei din Remetea, vecinii si-au deturnat traseul pe Valea Ariesului. Ce-i mana-n lupta? Pe de-o parte, frumusetea evidenta a unei zone care a scapat de cosmarul colectivizarii, pe de alta, faptul ca Ariesenii sunt ingopati sub zapada cand in restul statiunilor romanesti incep sa fie scaldate de razele soarelui. Unde stau? Atat in Arieseni, cat si in localitatile invecinate, Garda, Albac etc. Motiv pentru care in zona se construieste vartos. Bazele micului Chamonix au fost puse. Mai urmeaza ridicarea edificiului.