x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Campaniile Jurnalul Descoperirea Romaniei Bicaz, lacul plin cu sticle de plastic

Bicaz, lacul plin cu sticle de plastic

de Adrian Mihai    |    02 Iul 2005   •   00:00
Bicaz, lacul plin cu sticle de plastic

Intreprinzatorii locali incearca sa faca turism printre miile de sticle de plastic. Surprinzator poate, dar afacerea functioneaza. Turisti sunt, multi vin chiar din strainatate. Totusi dezvoltarea zonei nu poate fi conceputa pana nu se rezolva problema ecologica.

Intreprinzatorii locali incearca sa faca turism printre miile de sticle de plastic. Surprinzator poate, dar afacerea functioneaza. Turisti sunt, multi vin chiar din strainatate. Totusi dezvoltarea zonei nu poate fi conceputa pana nu se rezolva problema ecologica.

Peisajul incantator din imprejurul Bicazului este de doua ori mai frumos decat in multe alte colturi ale tarii. Asta poate si pentru simplul fapt ca dealurile si muntii se reflecta aici in apa lacului. Un loc aproape perfect pentru turism, una dintre putinele activitati care se pot desfasura in zona, ai zice. Investitiile sunt sabotate insa de o problema ecologica grava. Sursa ei este generalizata la nivelul intregii tari, dar rezultatele se vad cel mai bine aici. Apa lacului este impanzita de zeci de mii de PET-uri, sticlele de plastic devenite o marca a societatii de consum. Aproape ca nu poti fotografia un peisaj in care sa cuprinzi si o particica din lac, dar sa nu apara in cadru si "coloniile" de PET-uri. Cand le-am vazut pentru prima data din departate, ma gandeam ca trebuie sa fie nuferi sau pescarusi. Obisnuit cu mizeria "indestulatoare" a parcurilor bucurestene, refuzam totusi sa ma gandesc ca o voi regasi la o scara incomparabil mai mare aici, in mijlocul naturii. "Pescarusii", asa cum ii mai numesc si localnicii facand haz de necaz, vin din satele aflate pe dealurile din mai multe judete ale caror ape ajung in cele din urma in lac. Cum in mediul rural nu exista spatii amenajate, oamenii arunca resturile menajere intr-o vale din apropierea casei. Cand ploua mai mult apa se umfla si curata locul. Mizeria se duce mai la vale, pana ajunge in lac.

NOROC? Cand ploua mai mult, apa se umfla si curata locurile. Mizeria se duce mai la vale

Rasfirate sau stranse in insule plutitoare, sticlele sunt purtate de colo-colo de curenti. Acestea reprezinta doar un varf al aisbergului. In afara de PET-uri, papuci si tuburi de spary, apa lacului ascunde obiectele mai putin plutitoare aruncate in amonte.

EFORTURI. Oamenii nu stau degeaba. Adina Stangaciu este asociat si administrator al celei mai importante baze turistice din Bicaz, printre putinele de altfel. Anul trecut a investit 6 miliarde de lei in modernizarea si dezvoltarea societatii. A incercat sa rezolve si problema gunoaielor, de care depinde si succesul afacerii sale, locatia fiind chiar pe malul lacului. Ultima oara a strans cinci masini de PET-uri, doua containere de papuci si unul de cutii de spray. Pe lac insa rezultatul abia daca s-a vazut. Stangaciu crede ca ar trebui sa lucreze 30-40 de oameni timp de cateva luni pentru a curata cu adevarat suprafata lui. Demersurile facute la autoritatile statului au avut ca rezultat in cel mai bun caz un sprijin minor.

HOTEL-PONTON. Cu toate acestea, ea a continuat investitiile. Acum pe malul lacului are un hotel-ponton plutitor de trei stele, cu aer conditionat si toalete in fiecare camera. Alte 40 de locuri sunt la casute de lemn moderne, care vor fi dotate la randul lor cu aparate de aer conditionat si cu frigidere. Pe langa cele doua vaporase de aproximativ 100 de locuri, turistii mai pot inchiria si salupe sau hidrobiciclete de patru locuri proaspat cumparate din Italia. Planurile nu se opresc aici. Stangaciu vrea sa construiasca o plaja suspendata. In extrasezon forta de munca este folosita pentru lucrarile de modernizare. "Doar caldura si canalizarea nu au fost facute de oamenii firmei", se mandreste Stangaciu.

STRAINI. La hotelul plutitor vin foarte multi straini. Cei mai numerosi sosesc din Israel, datorita promovarii facute de catre asociatul israelian al directoarei. Anul trecut, intr-o luna si jumatate, cifra de afaceri a societatii s-a ridicat la 8,5 miliarde de lei. "Consideram ca este un inceput bun." Venirea turistilor straini este motiv de bucurie imediata, dar, pe de alta parte, si de ingrijorare pentru viitorul afacerii. Indiferent de calitatea serviciilor, dezamagirea provocata de imaginea dezolanta a lacului de plastic lasa un gust amar turistului care, cu siguranta, va povesti prietenilor experienta traita.

NU RATATI!
Astazi este ultima zi de descoperire a zonei Bicaz. In ziarul de luni veti putea citi reportaje din cea de-a cincea etapa, Salva-Viseu:
  • "De la Salva la Viseu", istoria constructiei caii ferate
  • ×
    Subiecte în articol: descoperirea romaniei