Combinatul, mama Victoriei

Trei ani. Atat timp ii trebuie combinatului chimic din Victoria pentru a scapa de poverile trecutului. Poate ca atunci, pentru angajatii lui, care duc acasa o paine pentru o treime din populatia orasului, norii vor aduce si altceva decat aerul tare de munte.

Trei ani. Atat timp ii trebuie combinatului chimic din Victoria pentru a scapa de poverile trecutului. Poate ca atunci, pentru angajatii lui, care duc acasa o paine pentru o treime din populatia orasului, norii vor aduce si altceva decat aerul tare de munte.

Orasul Victoria s-a nascut in jurul unui obiectiv industrial, Combinatul chimic de la Ucea Rosie. Aici a aparut prima colonie muncitoreasca, combinatul avand ca activitate productia destinata armatei, productie care s-a diversificat in timp. Acum, Viromet si Pirochem sunt cei doi agenti economici care au aparut pe urmele acestuia. Dupa ’89, combinatul chimic a intrat in randul celorlalte societati de acelasi tip. A cunoscut declinul pietei, inflatia si legislatia schimbatoare de la o zi la alta i-au dat peste cap intreaga functionare, iar singurele "solutii" oferite de management au fost acumularea de datorii si disponibilizarile. Obiectivul care a dat nastere orasului tragea clopotele pentru cei care si-au organizat viata in jurul gardului sau.

PRIVATIZARE. In iulie 2002, Viromet SA, una dintre cele doua companii care s-au desprins din combinatul de 4.700 de angajati in ianuarie 1990, a fost achizitionata de catre InterAgro SA. Inginerul George Colcea a fost trimis in Victoria sa se ocupe de managementul intreprinderii. "Societatea avea datorii de peste 750 de miliarde, din care cea mai mare parte la furnizorii de gaz metan, si aproape ca intrase in blocaj financiar", descrie Colcea situatia la momentul "descalecarii" sale la Victoria. In urma valurilor de disponibilizari, societatea mai avea aproximativ 1.200 de salariati. Cifra care a ramas aproape neschimbata, conform managerului de la Viromet, singurele "iesiri" din productie care au aparut pana acum fiind cele pe cale naturala. "Am reusit sa facem asta prin largirea obiectului de activitate, astfel ca redimensionarile de personal dintr-o parte au fost absorbite de cate o noua activitate dezvoltata de noi. Pe piata metanolului pot aparea fluctuatii mari, iar noi trebuie sa avem capacitatea de a supravietui perioadelor de criza... De exemplu, strandul din oras si baza sportiva ne apartin si acolo muncesc oameni din combinat", spune inginerul Colcea. Insa, dupa cum a precizat managerul, cea mai mare povara pentru intreprindere o reprezinta datoriile acumulate pana la momentul privatizarii. Dupa trei ani, societatea a reusit sa isi achite doar o treime din datorie, aceasta urmand a fi stinsa abia dupa inca o astfel de perioada. Abia atunci, dupa eliminarea acestui factor de presiune, Viromet va respira mai usor.

ARDERE MARE. Cea mai mare problema a Viromet este principala materie prima, gazul metan, care inglobeaza 80% din costurile totale. Escaladarea pretului la gaz din ultimul timp nu se justifica economic, dar afecteaza grav activitatea combinatului. "Aceste cresteri de preturi se fac doar pe baza unor conventii intre niste guverne efemere si asa-zisele institutii europene, iar efectul este unul urias asupra industriei." Viromet intentioneaza sa investeasca, avand sprijinul Romgaz si Transgaz Medias, intr-o exploatare a zacamintelor de gaz metan cu un continut ridicat de dioxid de carbon, rezerve naturale ce exista in Podisul Transilvaniei, dar care nu sunt folosite in acest moment. "In acest fel vom reusi scaderea unor costuri si, ca urmare, sa ne mentinem pe piata", spune George Colcea.

SPECIALIZARE. Principalul obiect de activitate al Viromet este chimizarea gazului metan, pentru obtinerea metanolului. Acest produs este destinat industriei, in mod special fabricilor din domeniul producerii mobilei, respectiv clei folosit la imbinarea lemnului. Principala piata de desfacere pentru metanolul de la Victoria este exportul. Pirochem, puiul combinatului chimic, a mostenit activitatea de producere de explozibili si este acum in subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii, care intentioneaza sa il privatizeze in curand. Intreprinderea, datorita specificului activitatii, a avut mult timp un statut special, acela de "obiectiv strategic", dar este pe cale de a si-l pierde.

Poluarea, problema orasului

BOLI. In Victoria, din 100 de bolnavi, 80 au probleme cu inima, iar 15 cu ficatul

Purolite SA Victoria, urmasa unei sectii din fostul combinat, reprezinta, asa cum spun localnicii, principala sursa de poluare a orasului. Localnicii din Victoria, dar si din satele invecinate se plang de poluarea intensa. Virolite SA, partea combinatului care se ocupa cu producerea de materiale plastice si chimice, a fost vanduta unei firme americane care i-a schimbat denumirea in Purolite SA Victoria. Problema poluarii in Victoria se confunda cu istoria orasului. Acum patru ani, in decembrie 2001, Constanta Popa, deputat PRM de Olt in legislatura trecuta, a adresat o interpelare ministrului Apelor si Protectiei Mediului de atunci, Constantin-Aurel Ilie. In aceasta interpelare se facea referire la 21 de copii care s-au nascut cu malformatii in acest oras, care ar fi fost cauzate de poluarea intensa a combinatului. Totodata, s-a cerut ministrului sa prezinte situatia mediului in orasul Victoria. Raspunsul dat de catre minister a fost urmatorul: "SC Viromet SA si SC Virolite SA functioneaza in conditii de normalitate, avand toate autorizatiile prevazute de legislatia nationala in vigoare, inclusiv autorizatii de mediu. (…) Toate studiile efectuate, precum si automonitorizarea celor doua societati arata incadrarea noxelor evacuate in atmosfera in limitele impuse de normativele in vigoare (...), iar Directia de Sanatate Publica Brasov nu confirma cele afirmate de dumneavoastra in interpelare".

CASTANII. Locuitorii dau vina pe cei de la Purolite. "Viromet nu mai polueaza atat. In fiecare noapte, pe la ora doua-trei se dau drumul la gaze de la Purolite. Ati simtit mirosul de peste din oras? De la Purolite vine. Mergeti, numa’, pe strada asta si o sa vedeti castanii ca sunt ruginii in luna iunie", spune un localnic. La Vistea de Sus, o femeie aflata la muncile campului este nemultumita de calitatea fanului: "Am lucrat o viata la Virolite, iar acum am iesit la pensie. Emisiile de gaze se simt pana aici. Iarba este uscata, trebuie sa o cosim mai devreme, ca altfel nu mai putem face nimic cu ea. Din cate stiu, au probleme cu autorizatia de mediu". Este lesne de inteles de ce toata lumea refuza sa isi spuna numele cand se discuta despre poluare. Unii lucreaza acolo, altii au rude sau chiar membri ai familiei. La Purolite nu am gasit pe nimeni din conducere care sa ne lamureasca situatia. Secretara, amabila, a incercat sa ne duca cu zaharelul, afirmand ca ar fi trebuit "sa facem o programare speciala cu doua-trei saptamani inainte de a veni la fabrica", ulterior adaugand ca "oricum ati fi venit degeaba, pentru ca directorul general este plecat in Anglia". Conform secretarei, nimeni altcineva din conducere nu putea sa ne lamureasca.

MALADII. Medicul Stefan Scarlat este directorul spitalului din Victoria. Lucreaza aici de peste 25 de ani. Este convins ca problema poluarii s-a rezolvat in mare parte dupa 1989 incoace, dar este rezervat in ceea ce priveste cauzele bolilor din oras: "Din 100 de bolnavi, 80 au probleme cu inima, iar 15 cu ficatul. La inceput, cand am venit aici, m-am speriat de multitudinea bolnavilor cu afectiuni cardiovasculare. Si atunci, si acum, proportia este cea pe care v-am spus-o".