x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Campaniile Jurnalul Descoperirea Romaniei Icoane pentru suflet

Icoane pentru suflet

de Andreea Tudorica    |    Adrian Mogos    |    28 Iun 2005   •   00:00
Icoane pentru suflet

Un gard viu de pin frumos tuns te conduce lin spre atelierul de pictura de icoane pe sticla si lemn de la Manastirea Brancoveanu din Sambata de Sus. Atelierul este condus de parintele Calinic Morar. Scoala de pictura pe sticla de la Manastirea Brancoveanu este una dintre cele mai importante din Romania.

Arta pictarii icoanelor pe sticla este specifica Transilvaniei, acest stil fiind inexistent in celelalte provincii romanesti de dincolo de munti. Pictura pe sticla a aparut in Transilvania la inceputul secolului al XVIII-lea si este strans legata de existenta in aceasta zona a asa-numitelor "glajarii" (manufacturi pe sticla). Acum zeci de ani se mai lucra pe sticla fabricata manual care avea asperitati si pe care culorile prindeau mai bine. Acum, se lucreaza pe sticla de geam, mai slaba calitativ.

PASIUNE. Parintele Calinic este un om scund, cu o privire albastra, jucausa si prietenoasa. Ne intampina discret si oarecum stingher. Se bucura, mai mult in sinea lui, pentru ca am venit sa-i vizitam atelierul. De cum intram in atelier, ne izbesc o curatenie si o ordine perfecte. Zeci de copii, acum multi, poate, studenti la Arte Plastice, au trecut in fiecare an prin atelierul parintelui Calinic. Pentru ca el si-a dedicat aproape intreaga viata picturii icoanelor pe lemn, dar mai ales a celor pe sticla. Acum nu mai vin multi copii sa picteze. Am putea spune chiar ca de doi ani n-a mai venit nici un copil sa invete arta pictarii pe sticla. Mai veneau de la Victoria, Brasov sau din Fagaras. Unii dintre copii au fost talentati. "Sunt unii care reusesc sa faca contur mai repede decat un student la Arte Plastice", spune parintele Calinic.

Nu este chiar bucuros de lipsa de interes a copiilor locului fata de pictura, dar nu ezita sa ne spuna pe un ton molcom ca astfel este mai linistit, "pentru ca sunt si eu mai linistit si imi vad in tihna de picturile si treburile mele". Face parte din obstea Manastirii Sambata de Sus din anul 1971 si de atunci picteaza. A invatat sa picteze pe sticla de la parintele Tohaneanu, predecesorul sau in tainele picturii, tot la manastire. Intr-o luna a invatat sa faca conturul figurilor din picturi, dupa care a exersat tot timpul, pana cand arta picturii pe sticla si lemn nu a mai avut nici un secret pentru el.

"Pictura pe lemn se lucreaza mai greu, trebuie grund prelucrat. Cel mai bun lemn este cel de tei, pentru ca nu se indoaie", spune parintele Calinic, neezitand insa sa ne explice ca este o diferenta mare intre pictura pe sticla si cea pe lemn, pentru ca exista stiluri si tehnici diferite. "Inainte se lucra pe sticla manuala, cu denivelari, care era mai buna. Avea alt farmec. Era o sticla intinsa cu mana si era adusa de la Avrig. Am vrut sa facem si noi aici sticla manuala, dar trebuia un cuptor special si nu erau bani. Acum lucram pe sticla dreapta, groasa de 2 mm. Dar cea denivelata era mai frumoasa", spune parintele Calinic.

Sticla, sau glaja cum i se spune, prelucrata manual este foarte subtire si are suprafata neregulata, fapt care ii confera o rezistenta deosebita.

Tehnica picturii pe sticla este speciala, pictarea imaginilor facandu-se pe spatele sticlei, "in oglinda" si in ordinea inversa fata de pictura clasica. Astfel, se picteaza intai contururile, detaliile si luminile si se incheie cu fundalul.

TRADITIE. Nu se stie cu exactitate unde si cum au aparut primele icoane pe sticla in Transilvania, dar cele mai multe dovezi duc catre Centrul de la Nicula, langa Gherla, si la icoana Maicii Domnului facatoare de minuni din manastirea de acolo. Astfel, exista acum mai multe centre si mai multi mesteri iconari celebri, care au creat scoli de pictura. Daca il cauti pe parintele Calinic, il gasesti cu siguranta in atelierul de pictura. Pe langa el mai lucreaza in atelier un alt parinte si un calugar. Pe acesta din urma l-am gasit in atelierul de pictura in timp ce lucra la o pictura cu Iisus pentru troite. Intr-un colt odihneau uleiurile preparate si pregatite pentru lucru. Uleiurile sunt usor de preparat, culorile fiind aduse de la un magazin special din Bucuresti. In schimb, "prafurile pentru picturile pe lemn sunt aduse din Grecia, de la Muntele Athos, pentru ca sunt mai bune", ne vorbeste parintele Calinic. Face un drum pana in Grecia o data la 2-3 ani pentru a aduce cele trebuincioase pictarii pe lemn. Prafurile astfel aduse se dizolva cu emulsie de ou si otet preparata manual.

La inceput, se picta pe sticla in stil naiv. Parintele Calinic isi aduce aminte de parintele Arsenie Boca, fost staret al manastirii, despre care spune ca avea un stil aparte de a picta. "Acum se picteaza in stil bizantin. Am pictat si in stil naiv. Dar mi-a fost foarte greu sa trec de la un stil la altul, de la o tehnica la alta", se confeseaza calugarul. Are comenzi multe, iar de-a lungul anilor a facut 50 de picturi cu episoade din Noul Testament. Parintele Timotei Tohaneanu este cel care a imprimat o nota caracteristica atelierului de pictura de la Manastirea Brancoveanu din Sambata de Sus. Astfel, stilul de la Sambata a fost facut cunoscut in intreaga lume. Icoanele pictate aici au fost prezentate in numeroase expozitii in tara, cat si peste hotare (in Europa, America de Nord, Asia si Australia).

O familie de artisti

Un preot si patru artisti. Toti fac parte din aceeasi familie. Este ceva neobisnuit, pentru ca trei dintre pictori sunt femei, iar ele picteaza icoane pe sticla. Maiestria au capatat-o de la calugarii de la Manastirea Brancoveanu din Sambata de Sus. Preotul paroh Octavian Smadu s-a trezit peste noapte cu toti peretii plini de icoane. Olivia si Octavia (foto) au fost primele care au inceput sa lucreze. In urma cu noua ani. Acum, Olivia este studenta la Bucuresti, iar mezina se pregateste intens pentru Bacalaureat. Cel mai mic artist, Daniel, a lasat si el acum pictatul pentru Capacitate. Mama celor trei artisti, preoteasa Gabriela, a fost si ea cooptata in echipa copiilor. "Am vizitat foarte multe manastiri si am vrut sa fac si eu ceva frumos, macar aproape de ceea ce am vazut. In plus, fetele mele m-au ajutat la inceput", ne-a spus zambind timid coana preoteasa. Iar rezultatele au aparut in scurt timp. Olivia a castigat o multime de premii, dar cel mai important pentru ea a fost la Concursul "Icoana este sufletul copilului" din 2002. Opera a luat Marele premiu si a ajuns la Teoctist, Patriarhul Romaniei, cand a implinit 89 de ani. Octavia i-a calcat pe urme Oliviei cu premiile, familia reusind sa expuna lucrarile in tara si in strainatate. Preotul are de ce sa fie mandru si ne-a prezentat lucrarile ca un adevarat muzeograf. "In aceasta icoana se vede si biserica mea. Nu-i asa ca este frumoasa?", ne-a explicat parohul de la Sfintii Imparati Constantin si Elena, dupa care a intrat in detalii tehnice. Intre timp a primit un telefon: copilasii lui au aparut la TVR International, iar un sas plecat in Germania dorea sa-i faca o vizita pentru a vedea icoanele si poate chiar sa cumpere ceva. (Tiberiu Lovin)
×