Ion a fost gasit intr-o pestera din Anina. De Vasile au dat tot in acea pestera, dar, cu toate ca se aflau la mica distanta unul de altul, Ion si Vasile nu s-au cunoscut niciodata, pentru ca Ion si Vasile au trait la 14.000 de ani distanta. Ion este de fapt o mandibula, dar nu orice fel de mandibula: este cea mai veche ramasita de homo sapiens din Europa descoperita pana in prezent.
Maxilarul de homo sapiens botezat Ion, vechi de circa 40.000 de ani, a fost descoperit in anul 2002 de un grup de speologi de la Timisoara intr-una din cele 200 de pesteri din Muntii Aninei. Dupa ce procedurile de datare s-au incheiat, cercetatorii au ajuns la concluzia ca osul nu este unul oarecare, ci reprezinta cel mai vechi rest de om modern din Europa. Pestera in care a fost gasita pretioasa fosila umana este partial inundata. Grupul de speologi timisoreni, Proacvagrup, care a facut istorica descoperire a fost nevoit sa treaca printr-un sifon, o galerie inundata complet, prin care se poate trece numai cu costum de scafandru si cu echipament complet. Silviu Constantin, un speolog de la Institutul de Speologie "Emil Racovita" din Bucuresti, care lucreaza acum la pestera, ne-a relatat povestea descoperirii. "Acolo au avut surpriza sa gaseasca, pe langa alte oase care banuiau ca sunt de urs, de alte animale, o mandibula de om. Au scos mandibula, au dus-o la sectia din Cluj a Institutului «Emil Racovita»", povesteste Silviu Constantin. Mandibula trebuia insa datata si au fost gasiti cativa savanti straini dispusi sa ajute, pentru ca procedura datarii cu Carbon 14 nu este una ieftina, o astfel de procedura costand minimum 500 de dolari. "L-am gasit pe profesorul Erik Trinkaus, un antropolog cunoscut, care a fost de acord sa faca datarile. In general, se fac probe duble, la laboratoare diferite, ca sa fim siguri. Acum lucrurile sunt evidente, pentru ca stim ca omul e vechi. Cand s-a scos mandibula, nu se stia cat de vechi este. Daca avea 10.000-15.000 de ani, nu era extrem de interesant. Varsta este de aproximativ 40.000 de ani. O sa gasiti in anumite articole cifra de 35.000-36.000 de ani, care este data in anii carbonici. Si este o diferenta intre anii carbonici si anii calendaristici! Eu tot ce va spun va spun in anii calendaristici. Mandibula este de homo sapiens, de om modern. Cel mai vechi om modern din Europa. Cele mai vechi resturi de om modern sunt in Africa, iar in Europa, pana la descoperirea din Muntii Aninei, erau undeva in jurul a treizeci si ceva de mii de ani", spune speologul Silviu Constantin.MANDIBULA. Ion, cel mai vechi homo sapiens descoperit pana acum in Europa, este doar un maxilar |
Problema care nu le dadea pace paleoantropologilor privea intalnirea dintre cele doua specii, in perioada de timp in care homo sapiens a plecat din Africa spre Asia si Europa. Fosila lui Ion, homo sapiens de la Anina, veche de 40.000 de ani calendaristici, este chiar din perioada in care populatiile de oameni moderni intrau in contact cu cele de neanderthalieni. "Aceasta este importanta fosilei", spune antropologul Jo"o Zilh"o, de la Universitatea din Portugalia. "Ramasitele de la Anina sunt exact din perioada in care homo sapiens intra in Europa, dar chiar in acele timpuri omul de Neanderthal disparea din Europa. Inevitabil s-au intalnit unul cu altul", spune Jo"o Zilh"o.
Citește pe Antena3.ro
VASILE. Craniul celui de-al doilea homo sapiens gasit la Anina are o vechime de 36.000 de ani |
Resturile au fost aduse de viituri, care au avut loc la intervale scurte de timp la scara geologica, in jur de 5.000 de ani. Din punctul de vedere al celor care se ocupa de paleoclimat este foarte interesant, pentru ca prezicerile care tin de evolutia viitoare a climei tin de intelegerea schimbarilor climaterice din trecutul geologic al Pamantului. Este nevoie de locuri in care sa se poata studia asa-zisele "episoade catastrofale", cand clima "a luat-o razna" intr-un interval foarte scurt de timp, cand au avut loc oscilatii rapide.
Pestera de la Anina este un loc ideal pentru studierea acestor fenomene. "Este foarte important, pentru ca am os de urs - care poate fi datat - , apoi am peste el o stalagtita, care si ea poate fi datata, apoi am iar os de urs, apoi, peste toate astea, vine o viitura", spune speologul de la "Emil Racovita". Cu o zi inainte sa ne intalnim cu echipa de cercetatori, acestia descoperisera cateva fragmente de fosile, care ar putea reintregi craniul lui Vasile, aflat acum la Cluj. Dupa ce vor fi studiate in totalitate, resturile scheletelor se vor opri la un muzeu din Resita.
OASE
|
Numarul pesterilor din Banat ajunge la cateva mii. Pestera cu oase de la Anina are o lungime totala de peste 1 kilometru, dar are foarte multe sifoane. Partea interesanta, cea in care lucreaza cercetatorii in prezent, are doar cateva sute de metri. Problema turismului la pestera nu se pune, din cauza dificultatilor legate de acces si o eventuala investitie in acest sens ar fi uriasa si inutila. Pestera prezinta interes doar din punct de vedere stiintific. Situl este deja un punct de referinta in materie de pesteri cu fosile. Anul acesta se vor strange la Anina in jur de 14 persoane, care vor lucra la excavari: grupul speologilor de la Timisoara, cei care au si facut marea descoperire, cercetatori de la Institutul "Emil Racovita" din Bucuresti, profesorul Erik Trinkaus de la Universitatea americana din San Louis, doi antropologi de la Universitatea din Lisabona, un cercetator de la Universitatea din Bordeaux, un profesor din Australia care studiaza compozitia izotopica, un francez care are doctorat pe urs de pestera si doua echipe de arheologi romani de la Universitatea din Resita. Pregatirile dintr-o zi normala de lucru se prelungesc pana spre orele 11:00-12:00. Trecerea prin sifon se face individual. Daca s-a intamplat ceva, esti pe cont propriu. Apa are o temperatura de 9-10 grade Celsius. Pe langa echipamentul pentru scufundare, trebuie carat in niste saci numiti "banane", echipamentul pentru munca propriu-zisa. Lucrul in
pestera dureaza pana pe la
10:00-11:00 seara, dar se poate prelungi si dupa miezul noptii. Cel mai simplu lucru care se poate intampla este sa cazi cativa metri. Riscul cel mai mare este sa se intample ceva intr-un sifon: sa se agate buteliile sau vreun fir sau sa se petreaca un atac de panica. Ploile din ultima vreme au produs efecte si in subteran. A crescut nivelul apei.
|
MOS MARTIN
|
Silviu Constantin ne-a povestit o descoperire interesanta in privinta oaselor de ursi de pestera: "S-au facut studii izotopice pe caninii de urs si compozitia izotopica din dinti ne ofera indicii despre dieta animalelor. In general, cam toti ursii de pestera cunoscuti in Europa sunt plasati in categoria erbivorelor. Erau ei mari, erau fiorosi, dar tot zmeura mancau. La pestera cu oase, ursul era omnivor, adica manca cu salata, dar manca si carne. Acesta este primul urs de pestera despre care avem informatia ca vana si manca ce vana".
|
Protectie pentru pesteri
LA MUNCA. Pestera prezinta interes doar pentru specialisti si nu pentru turisti |