Mizeriile Capitalei

In proiectul Bucuresti-Dunare era prevazuta si o statie de epurare, cea de la Glina. Din pacate, ea nu a fost data niciodata in functiune. Astfel, Bucurestiul este singura capitala europeana fara statie de epurare.

Cel mai mult simt lipsa unei statii de epurare locuitorii orasului Budesti. Acolo se varsa Dambovita in Arges si, in consecinta, acolo ajung toate mizerii capitalei. Iar Argesul le duce pasiv la Dunare. Statia finala: Delta Dunarii.

Inca de la intrarea in Budesti te izbeste un miros puternic de canalizare. Nici nu e de mirare pentru ca in fiecare secunda Dambovita "vomita" in Arges 15 mc de mizerii. In zilele calduroase, mirosul de apa statuta, plina de fecale pune stapanire inca de la intrarea in oras. Intorci automat capul in dreapta, cu mana la nas, si vezi o apa neagra, cu aspect de ulei. Greu de crezut, dar asa arata Dambovita acolo. Nefinalizarea proiectului de la Glina a transformat viata localnicilor intr-un adevarat cosmar. Chiar daca statia ar fi pusa in functiune in acest moment, abia dupa 50 de ani zona se va reface din punct de vedere ecologic.

MIZERIE. Dambovita iese din statia de epurare asa cum intra - murdara

STATIA. Cand spui Glina, primul lucru care iti vine in minte este groapa de gunoi situata acolo. Dar pe suprafata comunei Glina este si o statie de epurare, care a fost ridicata in 1985. Facea parte din proiectul Canalului Dunare-Bucuresti. Acum nu gasesti la Glina decat o adunatura de cladiri parasite si intr-o stare avansata de degradare, pentru ca proiectul a fost sistat dupa Revolutie. A fost o incercare timida de a-i da drumul in 1997. Nu se stie exact ce s-a intamplat atunci, dar asa cum i s-a dat drumul, tot asa de repede a fost oprita.

Acum arata ca dupa un razboi. Constructia este strajuita de cativa paznici apatici, dar foarte refractari. Oamenii nu stiu foarte bine nici ce anume pazesc, nici de ce, nici daca functioneaza ori ba. In rest bate vantul si cainii, multi caini bantuie interiorul. Un gard de sarma imprejmuieste cladirile si vegetatia luxurianta de la Glina. Nici la primaria din comuna Glina nu se cunosc foarte multe detalii despre ce anume se va intampla cu statia. Se stie doar ca va incepe reconstructia ei in urmatorii ani. Principala lor grija este sa nu se fure mai mult decat s-a furat pana acum. "Sunt multi tigani in zona si au pradat zona de tot ceea ce era fier vechi si putea fi valorificat", povesteste unul dintre consilierii comunei.

INVESTITIA. Se pare insa ca este doar o chestiune de timp pana cand Bucurestiul va avea statie de epurare. Cu bani europeni. In 2002 a fost realizat, de catre o firma engleza, un studiu de fezabilitate. Ce s-a intamplat, ce nu s-a intamplat, cert este ca project managerii si-au dat demisia. Viceprimarul Razvan Mugreanu spune ca "din cauza raspunderii mari" pe care o aveau. Dupa asta, statia a cazut in sarcina lui. Oricum, proiectul nu ii era chiar strain: lucrase ca inginer la Canalul Bucuresti-Dunare. Viceprimarul considera ca sunt sanse ca proiectul canalului sa fie reluat in anii viitori. In prezent, prioritatea este statia de epurare.

"Finalizarea lucrarilor si modernizarea statie de epurare a apelor uzate, Bucuresti" asa cum se numeste in mod oficial proiectul, se intinde pe 5-7 ani si va fi realizat in doua faze. In prima faza se va realiza linia de epurare 1 si linia de tratare a namolului, in valoare de 110 milioane de euro. 70% din bani vor veni din fonduri ISPA, iar restul de la bugetul Romaniei. "Noi am cerut 75% de la Uniunea Europeana, dar ni s-a aprobat doar 70%. Este bine pentru ca nu ma asteptam decat la 60%" afirma Murgeanu. A doua etapa presupune linia a 2-a si statia de incinerare a namolului si se ridica la 120 milioane euro. "Proiectul initial nu prevedea construirea unei statii de incinerare a namolului. Ceausescu voia sa il foloseasca ca si ingrasamant pentru culturile din zona. Dar nu este deloc ecologic. De aceea vom construi si statia de incinerare." Razvan Murgeanu este destul de optimist in ceea ce priveste finalizarea proiectului. La 22 iulie a trebuit sa depuna ofertele.

ALTI BANI. Inainte de a demara lucrarile la statia de epurare mai sunt de facut multe alte imbunatatiri. Si alti bani de investit. Trebuie refacut sistemul de canalizare al Bucurestiului. "Nu ne creeaza probleme ploile constante si linistite. Chiar daca ploua o zi intreaga. In schimb, canalizarea capitalei nu face fata la ploi intense, chiar daca vorbim de un interval scurt de timp. Cu rafalele scurte si dese avem noi ce avem", afirma viceprimarul.

Bucurestenii vor avea insa si motive de nemultumire. O parte din banii folositi pentru refacerea proiectului Glina se vor reflecta in facturi. Nu ingrijorator de mult, data fiind investitia ISPA.

DE NECREZUT "Este inadmisibil ca un oras de 2 milioane de locuitori, capitala Romaniei, sa nu aiba o statie de epurare. Toate deseurile ajung in Delta" Razvan Murgeanu viceprimarul Bucurestiului PARERI DE RAU "Daca se facea Canalul Dunare - Bucuresti, aveam alta viata acum. Ar fi avut lumea de munca si nu mai eram nevoiti acum sa ne rupem oasele pe la Bucuresti. Avem cam 800 de persoane care primesc ajutoare sociale. Este foarte mult, dar nu avem ce face, fiindca si ei sunt tot din Budesti" Lucia Lefteru, primarita Budestiului

Proces tehnologic

Epurarea apelor uzate se realizeaza in doua trepte. Treapta mecanica care presupune separarea apei de deseuri. Mai precis apa este trecuta prin gratare succesive, cu gauri din ce in ce mai mici. Treapta a doua presupune un proces mai complex care consta in separarea grasimilor.
Beneficii pe termen lung:
Reducerea impactului negativ al infiltratiilor de ape uzate in paraurile subterane din zona bazinului hidrografic al Dambovitei.
Reducerea in aval a poluarii puternice si a mirosului neplacut al apei: Dambovita, Arges, Dunare, Delta Dunarii si Marea Neagra.
Crearea de noi locuri de munca pentru locuitorii din zona atat in perioada lucrarilor de constructie, cat si dupa inchieierea lor.
Alinierea standardelor de mediu romanesti la cele ale Uniunii Europene (UE)

Aroma de Budesti

Economia locala este aproape in coma. Locuitorii, majoritatea rromi, muncesc in general in Capitala, unde fac naveta fie cu "trenul groazei" fie cu microbuzele pe ruta Oltenita - Bucuresti. Putini sunt cei care au imbratisat agricultura. Oameni saraci, budestenii muncesc cu ziua la Crivat, dincolo de Arges, un alt rau care musca din taramul localitatii. Invidiosi oarecum pe vecinii lor mai avuti, locuitorii din Budesti numesc localitatea vecina Spania, cam in batjocura. Se cultiva capsuni in draci, dar crivetenii sunt recunoscuti pentru culturile masive de legume. Ei aprovizioneaza pietele din sudul Bucurestiului. Mandria Budestiului o reprezinta targul care se desfasoara in fiecare duminica langa calea ferata. Toate satele din imprejurimi se aprovizioneaza de aici. "Daca se facea canalul Dunare - Bucuresti aveam alta viata acum. Ar fi avut lumea de munca si nu mai eram nevoiti acum sa ne rupem oasele pe la Bucuresti. Avem cam 800 de persoane care primesc ajutoare sociale", se vaita Lucia Lefteru, aleasa anul trecut primar din partea PNL. Nimeni in oras nu sufla in fata sa. Conduce cu o mana de fier, avand ca unica misiune imblanzirea saraciei. Printre particularitatile zonei se numara echipa de fotbal. Traieste gratie lui Constantin Sima, un mosulica sarit de 50 de ani. Nu este doar patron, ci liderul din teren al echipei. A jucat fotbal prin Divizia B, pe la Hunedoara si Buzau, iar acum, la batranete, se alinta cu numarul 8 pe spate. Este activ insa la fazele fixe. Executa magistral fiecare corner, direct in poarta.