Criza economică nu a afectat deloc sporul celor care taie, ilegal, pădurile. Şi ca să aveţi o idee cât de cât clară despre jaful practicat de mafia lemnului, vă vom prezenta situaţia din câteva judeţe.
Preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Sorin Frunzăverde, şi primarul municipiului Caransebeş, Ioan Marcel Vela, au dat o mână de ajutor la retrocedarea a aproximativ 109.000 ha de fond forestier, revendicate de reprezentanţii Comunităţii de Avere Caransebeş (asociaţie a proprietarilor constituită la nivel local).O MÂNĂ SPALĂ PE ALTA
Deşi actele prezentate instanţei de Vasile Corneanu, în calitate de reprezentant al Comunităţii de Avere Caransebeş, erau incomplete, la 23.02.2007, aceasta a închis un ochi, sau poate amândoi, atunci când a decis retrocedarea a 56,347.000 ha. Iată cum o parte din patrimoniul "Romsilva" se duce pe Apa sâmbetei!
Iosif Oberşterescu, şeful Ocolului Silvic (OS) Nera Prilipeţ din judeţul Caraş-Severin, a cerut subordonaţilor săi să nu consemneze o serie de nereguli constatate la firmele PAM S.A. S.R.L. Prilipeţ şi MITOCARII FOREST S.R.L., care au exploatat, în 2007, 70% din masa lemnoasă de pe raza ocolului silvic. Dar şeful ocolului silvic nu s-a mulţumit cu atât. A oferit pe tavă, în 2007, altor firme, ROT ADIM and VIO S.R.L. Progor S.R.L. şi IMBRESCU PRODIMPEX S.R.L. Borlovenii Vechi, suprafeţe adiacente parcelelor date în exploatare, pe care acestea le-au valorificat, fără documente legale, în beneficiul lor.
Prejudiciul creat - 50.000 lei. S.C. IMBRESCU PRODIMPEX S.R.L., una din societăţile comerciale protejate de Iosif Oberşterescu, a exploatat, ilegal, material lemnos şi pe raza OS Bozovici. În acest caz, lemnul a fost tractat pe cursurile de apă, ceea ce a condus la poluarea apei cu suspensii şi la colmatarea albiilor pâraielor din zonă. În plus, angajaţii firmei respective nu au depozitat în condiţii corespunzătoare rumeguşul rezultat din prelucrarea masei lemnoase.
ŞPAGĂ ÎN SCHIMBUL ACTELOR DE PROPRIETATE
Judeţul Maramureş
Acţiunile de exploatare abuzivă a fondului forestier, începând cu 1990, în special cele desfăşurate pe raza OS Borşa, au generat bugetului de stat un prejudiciu de peste 20 milioane de euro, echivalentul unui volum de 853.000 mc masă lemnoasă sustrasă.
Numai în mai 2008, societatea RUSUL S.R.L. Poienile de sub Munte a exploatat peste 1.000 mc de material lemnos din cadrul OS Ruscova, deşi acesta nu făcea obiectul lucrărilor de igienizare contractate de la structura silvică. Cu toate că neregulile respective sunt cunoscute la nivelul autorităţilor responsabile, măsurile dispuse împotriva Direcţiei Silvice (DS) Baia Mare şi a firmei menţionate nu au fost pe măsura faptelor săvârşite.
Costel Bucur, reprezentantul Parcului Natural Munţii Maramureşului (PNMM), a constatat că au loc tăieri abuzive în această zonă specială şi, ca urmare, şi-a făcut datoria şi a anunţat, la 16.05.2008, conducerea Direcţiei Silvice Baia Mare şi pe cea a Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare (I.T.R.S.V.). Dar, surpriză! Tăierile ilegale aveau aprobare chiar de la şeful de district din cadrul Ocolului Silvic Ruscova, Ioan Mariş, care a eliberat un act de punere în valoare neînregistrat, fără să se mai deplaseze în teren pentru marcarea arborilor.
Sesizarea reprezentantului PNMM a ajuns şi la I.T.R.S.V., iar inspectorii desemnaţi să verifice, Iurasciuc Ostap şi Grigore Tomoioagă, au efectuat, în 27 mai 2008, un control de formă, au mângâiat pe creştet firma S.C. RUSUL S.R.L. şi i-au aplicat o amendă de 7.000 de lei, fără să mai sesizeze şi organele de cercetare penală, conform legii.
Petrovan Gheorghe, şeful Ocolului Silvic Sighetu Marmaţiei, a sprijinit timp de doi ani, adică în 2007 şi 2008, exploatarea abuzivă de masă lemnoasă de către agenţii economici CIORBA V COM S.R.L. şi VASIAN FOREST S.R.L., ambele din Certeze, C and CITY S.R.L. Satu Mare, PIETRARU S.R.L. şi DGM FOREST S.R.L., toate din judeţul Satu Mare, precum şi Cvasciuc S.R.L. Coştiui şi TIMPURI NOI and CO S.R.L. Giuleşti.
La îndemnul lui Petrovan Gheorghe, subordonaţii săi, Vasile Iulian Lavriuc şi Levente Ciorba, au notat în actele de punere în valoare cantităţi mai mici de masă lemnoasă decât cea existentă în realitate la faţa locului.
În acelaşi interval, Petrovan Gheorghe a fost implicat şi în exploatarea ilegală a unor suprafeţe de pădure achiziţionate de la persoane fizice, împreună cu lucrătorii silvici Ioan Adrian Stan şi Gheorghe Pop, ambii funcţionari silvici în cadrul OS Sighetu Marmaţiei, care au utilizat un ciocan de marcat falsificat, în scopul muşamalizării abuzurilor săvârşite.
La controalele efectuate de reprezentanţii I.T.R.S.V. în perioada martie-iunie 2008, lucrătorii silvici menţionaţi au prezentat inspectorilor procese-verbale de contravenţie, eliberate pe numele unor localnici din Săpânţa, unii fiind decedaţi. Deci, tot mortul e de vină. Astfel, a fost justificat furtul de masă lemnoasă de pe suprafeţele exploatate fără autorizaţie.
Nici retrocedările nu au făcut mai mult bine, dimpotrivă. Noii proprietari s-au grăbit să valorifice bunurile abia dobândite, doar câştigurile erau substanţiale, iar clienţii numeroşi.
Astfel, Comisia Judeţeană de Aplicare a Legii Fondului Funciar (CJALFF) Maramureş a fost obligată să reconstituie, în luna iulie 2007, dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 529,52 ha teren forestier, pe raza Ocolului Silvic Borşa, din care 349,44 ha teren împădurit, în favoarea lui Milan Stern, cetăţean român stabilit în prezent în Austria, deşi înainte de expropriere acesta deţinea 529,52 ha, dar de păşuni alpine.
În perioada 2004-2007, Zăgrean Horaţiu Cristian, administrator la MONT MĂGURA S.R.L., Fonta Nuţu, asociat la DRACARD COM SERV S.R.L., Timiş Toader, asociat la BUTAN T S.R.L., Hojda Pavel, administrator la H P M COM S.R.L., Timiş Ioan, asociat la I P TIM S.R.L. şi Şteţco Gheorghe, asociat la VĂLCĂNESCU S.R.L. din Borşa, au cumpărat dreptul de proprietate de la moştenitorii unor suprafeţe de pădure, obţinând de fiecare dată punerea în posesie pe amplasamente mai avantajoase din punct de vedere al masei lemnoase exploatabile, care a fost tăiată în totalitate, fără autorizaţie, obţinându-se un profit net de circa 5.000 lei/ ha.
Membrii Consiliului Local de Aplicare a Legii Fondului Funciar (CLALFF) Borşa, Darius Dobra, Remus Şteţco, Vasile Timiş şi Gheorghe Boboşan, au întocmit actele de punere în valoare şi au facilitat obţinerea de amplasamente în arborete exploatabile. Se pare că, numai pentru o hotărâre de punere în posesie a unei suprafeţe de 10 ha, firma beneficiară i-ar fi mulţumit în mod adecvat şi pe nu mai puţin cunoscuţii în zonă Pop Vasile (celebrul procuror care a făcut deliciile unei filmări cu camera ascunsă dată de postul REALITATEA TV în anul 2008, când i-a rugat pe nişte bătăuşi de poliţişti din zonă să-şi ceară scuze în faţa organelor şi apoi să meargă, drept pedeapsă, la biserică - ulterior s-a pensionat) şi Cian Ioan (fost judecător la Vişeul de Sus, pensionat şi el tot în 2008 - o fi ştiut el de ce, ca şi Pop Vasile).
BANUL, OCHIUL DRACULUI
Şi în judeţul Neamţ, prejudiciul adus bugetului de stat pe an se ridică la aproximativ 30 de milioane de lei, în condiţiile în care se taie 185.000 mc de masă lemnoasă anual.
Zonele unde se taie la greu sunt terenurile forestiere limitrofe localităţilor Ceahlău, Grinţieş, Bicazu Ardelean, Dămuc şi Bicaz Chei, toate aflate pe raza Ocoalelor Silvice Ceahlău şi Bicaz.
Conform estimărilor din mediul local de specialitate, din cei circa 290 de operatori economici înregistraţi oficial în anul 2008 că derulează activităţi de exploatare forestieră la nivelul judeţului, mai mult de jumătate nu respectă prevederile legale în domeniu.
Pentru că nici feţele bisericeşti nu pot sta deoparte de câştigurile frumuşele, care pot fi obţinute din valorificarea masei lemnoase, vă spunem doar că, la începutul anului 2007, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a obţinut reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafaţă de circa 4,5.000 ha teren cu vegetaţie forestieră, situat în perimetrul Parcului Naţional Vânători Neamţ, deşi nu deţinea acte în acest sens.
Preşedintele Judecătoriei Târgu Neamţ, Ilona Nica, a obligat Direcţia Silvică Piatra-Neamţ, prin sentinţa civilă irevocabilă din 09.01.2007, să pună la dispoziţia Consiliului Local de Aplicare a Legii Fondului Funciar (CLALFF) Vânători suprafaţa respectivă şi clădirile aferente de pe raza Ocolului Silvic Vânători, în vederea emiterii titlului de proprietate în favoarea Mitropoliei.
Deşi extrasele cărţii funciare atestau că Mitropolia Moldovei şi Bucovinei nu a fost proprietarul acestei suprafeţe, ci a avut doar calitatea de administrator, judecătorul nu a ţinut cont de această situaţie şi a dispus împroprietărirea.
Tot pe raza judeţului Neamţ, la începutul anului 2008, Ovidiu Mărcuţianu, director al DS Piatra Neamţ, Mircia Gorghiu, director tehnic la DS Piatra Neamţ, şi Radu Mătrescu, director economic la DS Piatra Neamţ, au aprobat scoaterea la licitaţie în scopul exploatării masei lemnoase din parcurile naţionale Cheile Bicazului - Hăjmaş, Ceahlău şi din Parcul Natural Vânători Neamţ, deşi, conform legii, acestea sunt arii naturale protejate, fiind interzise orice fel de lucrări silvice.
Pe lângă Mitropolia Moldovei şi Bucovinei au mai pus umărul la tăiatul pădurilor aparţinând OS Ceahlău şi firmele RCD PROD S.R.L. (administrată de Rusu Curcă Dumitru) şi MARDARE PROD S.R.L. (Ionel Tătaru), ambele din comuna Grinţieş, EXPO LEMN S.R.L. Bradu (Vasile Acuculiţei), SCHELA PROD S.R.L., Fărcaşa (Viorel Găină şi Ioan Dumitrasc), MIMFOREX S.R.L. Roznov (Mihai Brais şi Tarig Massawi), şi VASMI IMPEX S.R.L. Cândeşti (Dospinescu Vasile şi Dospinescu Mihaela).
TOTUL SE FACE CU CONCURSUL ANGAJAŢILOR OCOALELOR SILVICE
Începând din 2005, din volumul total de masă lemnoasă exploatată la nivelul judeţului Suceava, anual, circa 35% este tăiată abuziv, contravaloarea acesteia fiind cuprinsă între 30 şi 40 de milioane de lei, însă prin intervenţia cointeresată a responsabililor locali şi din cadrul M.A.P.D.R., în raportările oficiale se consemnează o cantitate mult mai mică. Astfel, specialiştii au apreciat că, numai în perioada 2005-2008, în judeţul Suceava s-au efectuat tăieri ilegale de pe o arie de peste 15.000 ha, deşi în documentele oficiale este înregistrată o suprafaţă de doar 5,9.000 ha, din care 3,5.000 ha proprietate privată.
Un exemplu elocvent este cel al firmei ILIFOREST COM S.R.L. Straja, avându-l ca asociat unic pe Ilie Chira, ai cărei angajaţi au exploatat ilegal, în 2007, aproximativ 1,6.000 mc masă lemnoasă în valoare de peste 340.000 lei, de pe o suprafaţă de 9,4 ha.
Bineînţeles că au beneficiat de protecţia divină. Ocolul Silvic Bisericesc Ilişeşti S.R.L. Suceava, la care asociat unic este Asociaţia Unităţilor de Cult Ortodoxe Proprietare de Păduri din Protopopiatele Suceava şi Rădăuţi, nu a marcat în prealabil, potrivit normelor în vigoare, copacii respectivi, astfel încât firma a tăiat materialul lemnos cel mai valoros. Totuşi, ca să fie măcar pe lângă lege, dacă nu a putut s-o respecte ad literam, Ocolul Silvic Bisericesc Ilişeşti S.R.L. a inscripţionat ulterior cioatele rezultate.
Firma ALNICO S.R.L. Vatra Dornei, administrată de Nicoleta Paramon, dar de fapt controlată de Girigan Costel, inspector-şef la I.T.R.S.V., a convins, în 2008, ocoalele silvice private de pe raza judeţului Suceava să vândă material lemnos, la preţuri mai mici, către firma sa.
În schimbul acestui favor, Girigan Costel a renunţat la efectuarea unor controale la Ocolul Silvic Fălticeni S.R.L., condus de Marin Smocot. De la acest ocol, firma lui Costel Girigan a achiziţionat lemn de calitate superioară la preţul de numai 45 lei/mc.
Şi OS Silva Bucovina S.R.L. şi OS Bisericesc Ilişeşti S.R.L., despre care am mai vorbit mai sus, au beneficiat de bunăvoinţa lui Costel Girigan. O vacă numai bună de muls este OS Moldoviţa, al cărei şef este Georgel Zlei, care tolerează tăierea arborilor peste cantitatea prevăzută contractual de firmele FEIRUZ S.R.L. (administrată de Bittar Mirela Modesta), MARPET S.R.L. (Gheorghe Hlosciuc), ARGELA UNIVERSAL S.R.L. (Petru Iasinovschi), SERVICII PUIU S.R.L. (Ion Puiu), MINAGAT S.R.L. (Traian Narcis Ilieşi şi Simonela Ilieşi), BrĂDUŢUL POLEC S.R.L. (Ilie Poliec) etc.
Concret, Georgel Zlei le ordonă subordonaţilor să nu oprească în trafic autotrenurile care transportă lemnul la gaterul Moldsilva S.R.L., deţinut de OS Moldoviţa. Lunar, aici sunt introduse cantităţi semnificative de buşteni fără acte de provenienţă.
Acelaşi jaf sistematic şi deşănţat se practică şi în judeţele Alba, Argeş, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Buzău, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Prahova, Sibiu, Vâlcea şi Vrancea.
• Mişcarea de Resistenţă
Continuare în numărul de mâine
Citește pe Antena3.ro