x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Campaniile Jurnalul Folk You! – farul din Vama Veche

Folk You! – farul din Vama Veche

de Dana Andronie    |    Miron Manega    |    15 Aug 2008   •   00:00
Folk You! – farul din Vama Veche

REMEMBER ● Învaţă de la public să fii mereu curat!
Folk You! 2008 s-a încheiat frumos, aşa cum nici nu îndrăzneam să sperăm. Numai cine n-a fost acolo nu înţelege că pe plaja aceea de lîngă Corsaru s-a produs un fel de arc electric între scenă şi public.



REMEMBER ● Învaţă de la public să fii mereu curat!
Folk You! 2008 s-a încheiat frumos, aşa cum nici nu îndrăzneam să sperăm. Numai cine n-a fost acolo nu înţelege că pe plaja aceea de lîngă Corsaru s-a produs un fel de arc electric între scenă şi public.

Putem spune cu certitudine că Folk You! a devenit tradiţie şi că el este legat indestructibil de Vama Veche. Ba chiar nu avem nici o ezitare de a-l denumi "farul din Vama Veche" pentru tot ce înseamnă folk în România. Cu atît mai mult cu cît el a început să se definească drept un festival-şcoală, în care publicul învaţă să primească de la artişti mesajul darului muzical, iar artiştii învaţă de la public să-şi redimensioneze demnitatea. De fapt, să şi-o regăsească. Ceea ce ne face să propunem un vers în plus la cîntecul Adrianei Ausch – o parafrază în spiritul aceluiaşi mesaj: "Învaţă de la public să fii mereu curat!"

Au fost, desigur, omisiuni, detalii pe care nu le-am punctat, străluciri pe care nu le-am scos în evidenţă. Dar, teoretic şi practic, este imposibil să descrii totul atunci cînd vrei să esenţializezi totul.

ACURATEŢE. N-am scris, de exemplu, despre minunata prestaţie a Tatianei Stepa, artista totală care a ridicat şi ea "sala" în picioare, la mijlocul recitalului. A fost bisată de trei ori, iar la ultima ieşire a făcut un potpuriu din piesele interpretate. Iar cînd, în spatele scenei, a fost felicitată de colegi pentru prestaţie, Tatiana a replicat cu modestie: "Aiurea, a fost publicul mişto!". N-am scris prea mult nici despre Marcela Saftiuc, singura artistă care a îndrăznit să cînte cu chitară acustică, marcă a profesionalismului de înaltă clasă. "Fiii lacrimilor tale" a sunat la fel de curat şi de proaspăt ca în urmă cu 30 de ani. N-am spus nimic despre Magdalena Puşcaş, care a făcut, la un moment dat, "partaj" cu Tatiana Stepa, încîntînd publicul ca pe vremuri. N-am scris nimic nici despre Dan Oprina care, printre altele, l-a evocat suav şi frumos pe Cezar Ivănescu, prin acel tulburător poem al tinereţii pierdute, "Cînd eram mai tînăr şi la trup curat". Dar, mai ales, nu i-am menţionat cum se cuvine pe folkiştii noului val, despre care bunul şi generosul Adrian Ivaniţchi spunea, pe la cinci dimineaţa, în microbuzul care-i ducea pe artişti la culcare prin staţiuni, că au fost cei mai buni, că ei sînt adevăraţii folkişti.

ÎNTRE DOUĂ ŞOAPTE. Ana-Maria Bordean din Gura Humorului este vocea care a deschis Festivalul – voce clară, penetrantă, caldă, şoptind strigăte de amor pierdut ("Şi ai să strigi, şi n-am să mai aud"), în timp ce vîntul îi răzvrătea rochia pe pulpe. Era îmbrăcată toată în pînză topită, albă, ca o mireasă, ca o meduză în adîncuri.

Didina Curea ar merita, fie şi numai pentru "Nu mai sînt eu" (versuri Vicu Cojocaru), să figureze în orice antologie sonoră a folkului românesc. "Sînt prizonieră între două şoapte/ În temniţă de trandafiri,/ Mă simt închisă, închisă-n noapte/ Mi-e ca un schit iatacu-nmugurit"...

Silvan Stâncel, de departe cel mai bun chitarist al festivalului, se juca pe corzi cu o violenţă de pianist în transă (chiar aşa, lovea corzile ca pe nişte clape), stăpînindu-şi cu greu impulsul de a o lua razna prin alte genuri. Parodic în mesaj (ceva în genul lui Andrieş, dar mai discret şi fără accente de pamflet), dominator în rostire, a ţinut cu aplomb publicul de pe plajă în priză, pînă la intrarea folkiştilor "clasici".

Alinei Zaharia îi plac foarte mult acordurile "speciale", adică cele care se duc puţin spre jazz. "Uneori, văzut ca decrepit, alteori nostalgic, folkul rămîne un stil frumos şi sensibil. Cred că folkul evoluează. Sînt oameni tineri care vin cu experienţă muzicală, educaţie, cultură, personalitate şi sensibilitate", spune Alina. Ce caută ea în folk? "Mă exprim prin muzică şi versuri, mă emoţionez cînd spectatorii confirmă că ceea ce am cîntat a ajuns la ei! Sînt aici ca să ne bucurăm împreună, eventual să ni se «facă pielea de găină» datorită muzicii!". Şi ni s-a făcut "pielea de găină" la Folk You!, cînd am auzit cîntecul ei "Alchimia cuvîntului".

PRESTIGIU. Muzica Iuliei Guşatu atinge unde doare mai tare. Dacă nu ar mai avea mult timp de trăit în această viaţă, ar pleca în lume cu Jack în spate (aşa o cheamă pe chitară). Dan Vasilescu, Tătuţu – aşa cum îi spun prietenii –, s-ar bucura cel mai mult să fie cunoscut prin muzica sa, adică exact prin ceea ce face: "Am încercat să transmit mesajul meu în numeroase compoziţii proprii atît prin textele unor poeţi consacraţi, cît şi prin textele mele, multe dintre ele fiind aranjate şi orchestrate pentru a fi cîntate în formaţie". La Corsaru a stat drept şi cu ochii mereu deschişi, ca să rămînă pentru totdeauna cu imaginea publicului de la Folk You! Teodora Iacob a lăsat în Vamă un gust de portocală atît de pregnant, încît va persista pînă la următoarea ediţie a festivalului. "Efect de portocală" şi "Plictis" sînt piese dăruite publicului, dar care se regăsesc şi pe albumul ei, "Efecte speciale".   

Într-una din seri, cineva ne-a întrebat: voi ce cîştigaţi din asta? Care-i miza? Întrebarea se referea la Jurnalul Naţional. Am răspunsatunci şi întărim acum: Prestigiul! Şi reamintim că Folk You! nu este un business. Este, dacă vreţi, "nebunia" lui Marius Tucă de a reaşeza valorile culturale la locul lor, iar folkul este una dintre aceste "nebunii" (am pus cuvîntul între ghilimele, pentru că termenul real şi complet este "intuiţia valorilor"). Din fericire pentru el a avut şi cu cine, căci anumite fapte nu se pot săvîrşi decît cu oameni care cred în ele. Asta ca să ne băgăm puţin în seamă şi pe noi, cei care am servit la mese şi n-am putut să ne bucurăm pînă la capăt de Folk You!, pentru că aveam treabă. Dar ne bucrăm acum, post festum, cu o uşoară tristeţe, ca la un revelion al ospătarilor.

VIBRAŢIE
"Folk You! este un curcubeu făcut din zîmbete şi lacrimi deopotrivă, care poposesc pe ţărm la Vama Veche înainte ca soarele să intre în mare. Folk You! şi Vama Veche sîntem, de fapt, noi doi şi o chitară vibrînd sublim la nenumirea sufletului"
Adrian Sărmăşan

PURITATE
"FolkYou! înseamnă bătaia mării în uşa ţărmului, speranţă clară pentru oamenii cu inimi frumoase, pentru oamenii care şi gîndesc Folk You! mai înseamnă, poate, narghilea, ochi frumoşi, piele fină de femeie frumoasă"
Emeric Imre

Video Folk you! - deschideţi pagina în IE

×
Subiecte în articol: vama veche folk folk you folk you!