Record de detinuti pe metru cub de aer

In puscaria de la Bacau, cea mai aglomerata din tara, 1.200 de detinuti impart 1.100 de paturi. Capacitatea puscariei - 450 de locuri. Detinutele se plang ca sunt batute de cadre, ca au apa calda o data pe saptamana si ca nu-l vad pe comandant cu anii.

In puscaria de la Bacau, cea mai aglomerata din tara, 1.200 de detinuti impart 1.100 de paturi. Capacitatea penitenciarului este de doar 450 de locuri.

In fata puscariei din Bacau se ingramadeste o lume pestrita de sacose de carpa si de rafie. Lume necajita - multi batrani de pe la tara, copilasi prost imbracati, cateva tinerele in papuci de guma stau la rand ca sa predea pachetul adus pentru cel aflat in puscarie. Agentul de la poarta se rasteste la ei si-i tot asaza, bombanind. Bietii oameni nu indraznesc sa comenteze nimic.

Agentul apuca sa ne infiereze cu o propozitie indrazneala de a-l intreba daca putem intra, dupa care ridica ochii si glasul ii devine de-a dreptul dulce. E avantajul de a nu avea papornita si papuci de guma. Cand a aflat ca suntem si ziaristi, deja curge miere in jurul nostru.

La sectorul barbati, toata lumea era fericita. Oricat i-am descusut - si in prezenta cadrelor, si in absenta lor - , oamenii nu s-au plans de nimic.

REVOLTATE. Pacea a fost daramata insa in sectorul femeilor. La Bacau sunt inchise 60 de femei in sase camere. Si unde sunt femei multe... "Vrem apa sa ne spalam! Avem apa calda doar trei-patru ore o data pe saptamana, vinerea. Noi suntem 20 in camera. Va dati seama ce viteza trebuie sa avem? Intram cu gramada la dus", spune o detinuta. Ca sa-si spele rufele, detinutele mai au parte de cate doua ore de apa calda pe zi, la vana din curte. Pe femei nu trebuie sa le tragi de limba. Spun tot, toate deodata, de nu mai stii pe care s-o asculti.

SPECIFIC. Condamnatii nu au pedepse mai mari de 10 ani

ACUZATII. "Pe mine m-a batut un ofiter pentru ca i s-a parut ca i-am raspuns urat cand m-a intrebat de o patura. M-a tarat de par pe hol si m-a lovit cu picioarele", spune Ionela, una dintre detinute. Apoi, pe rand, aproape toate marturisesc ca au incasat-o. "Eh, lasa, ca uneori v-a batut pe drept", se ridica o alta detinuta. "Si pe mine m-a batut, dar recunosc ca am gresit", adauga ea. Celelalte lasa capul in jos. "Da, am mai gresit si noi, am vorbit urat, ca nu mai suportam." In mintea lor, e normal ca din cand in cand sa mai iei cate o bataie de la cadre. Detinutele nu au posibilitatea sa mearga la scoala in penitenciar. Exista clase numai pentru barbati. De fapt, in afara de cele 50 de minute de plimbare zilnica, detinutele nu prea mai au parte de nici o activitate care sa le ocupe timpul si mintea. In unele celule nu se poate nici macar citi, pentru ca geamul este mic si da in holul de la bucatarie.

MINORELE. Cand ni s-au comunicat cifrele oficiale in ceea ce priveste popularea penitenciarului, au aparut in statistica si sase minore, arestate preventiv. Cand am ajuns in sectorul pentru femei, conducerea penitenciarului s-a aratat foarte mirata cand a venit vorba despre ele. "Avem noi minore?" Da. Fetele ne strigasera pe geam cand ne-au vazut in curtea de plimbare. "Sa veniti si la noi, va rugam, nu va duceti numai unde va baga ei!", strigau detinutele de la sectia a treia printre gratii.

Camera pentru arestatele preventiv. Sunt 19, dintre care sase minore. Cea mai mica, toata plansa, are 15 ani. In mod normal, minorii inchisi in penitenciare nu trebuie sa ia contact cu majorii.

Cele mici sunt toate arestate pentru talharii. Pentru restul detinutelor, acuzatiile pornesc de la furt si se lungesc pana la proxenetism si crima.

VOR ABECEDARE. Minorele, ca orice copii, sunt mai zvapaiate, lucru nu tocmai bun pentru nervii celorlalte detinute. "Incercam sa le umplem noi timpul. Am cerut abecedare, ca sa le invatam sa scrie si sa citeasca", spune o detinuta.

Cea mai mica ar vrea si ea sa ne spuna ceva. Insa cele mari nu o lasa nici sa deschida gura. "Tu sa taci, ce minte ai tu ca sa spui?", o repede o detinuta pe mezina celulei. Fata, care printre sughituri spune ca o cheama Carmen, nu mai indrazneste nimic. Intr-un tarziu, apuca sa ne sopteasca si necazul ei - ii e foarte dor de acasa si ar vrea sa mearga la scoala. "Dar nu cred ca mai ies vreodata, ca am facut multe talharii", izbucneste fata din nou in plans. Minorele sunt "cuplate" in diferite dosare si nu de putine ori se incing intre ele paruieli. "Cand le apuca, incep: «Numai din cauza ta sunt aici» si da-i bataie! Inchipuiti-va ce e aici!", spune una din "majore".

CONDITII. Detinutele nu au posibilitatea sa mearga la scoala

POVESTILE. 19 detinute, 19 povesti. Una dintre ele are cancer mamar si a fost operata de mai multe ori. O cheama Silvia. Are 42 de ani, dar pare de 60. A fost acuzata de crima. A facut cinci ani de puscarie, mai are noua. Nu o cauta nimeni. "Dar cine sa ma caute, pacatele mele?! Doar ala de sus!", spune femeia. Era beata si s-a dus sa-si vada un nepot, bolnav de SIDA, internat in spital. A plecat de acolo cu un alt copil, tot bolnav de SIDA, cu care s-a dus la cersit. L-a uitat pe strada. De frig, copilul a murit dupa cateva ore. Nu se stie insa cum de a reusit sa scoata copilul din spital. "Si pe cateva asistente de la spitalul unde fusese internat copilul le-au luat la intrebari la inceput, dar ele au avut bani si au scapat fara o zi de puscarie", spune Silvia. "Uitati-va la ea! Pe cat e de bolnava, pe atat de harnica e", o lauda o colega.

Alta poveste... O detinuta cu 17 copii. Inchisa pentru ca l-ar fi omorat pe unul dintre ei. Se pare insa ca, dupa trei ani pe care femeia i-a petrecut prin puscarii, s-a descoperit si adevaratul criminal.

TRATAMENTE. Detinutele ne-au spus ca sunt ingrozite din cauza modului in care sunt tratate de catre doctorii penitenciarului. "Nu-ti dau o aspirina. Au fost zile in care au zacut fetele cu gripa si temperatura de peste 40 de grade", spune una dintre detinute. Una dintre fetele din camera sufera de spasmofilie si i se intampla des sa lesine. Detinuta spune ca nu i se permite sa-si aduca fiole de calciu de acasa. "Intr-o zi a cazut in camera. Se facuse vanata. Am dus-o pe brate pana la cabinet. Acolo, doctorita a luat-o la palme si i-a spus sa se ridice ca, daca nu, ii face raport!", povestesc detinutele.

Doctorii din penitenciar spun insa ca detinutele mai si exagereaza. Ca cer foarte des sa fie vazute de un medic, iar una dintre ele e chiar foarte revoltata ca nu i s-a permis sa mearga saptamanal la un cabinet stomatologic din oras, ca sa-si puna dinti din aur.

PLANGERI. Mai au o suparare detinutele. Ca nu vine comandantul sa le vada. Mai mult de jumatate din detinute ne-au spus ca nu il cunosc pe comandantul penitenciarului si ca nu l-au vazut niciodata. "Eu sunt de un an si jumatate aici si l-am zarit numai o data, in curte. Se ducea la biserica de aici, cu o delegatie de la «drepturile omului». Noi am avea multe sa-i spunem, dar puteam noi sa strigam dupa el, in curtea puscariei, cand mai avea si musafiri?", se plange una dintre femei. "Eu, in trei luni, nu i-am auzit nici gura", spune alta. "Strigam cand stim ca o sa treaca pe aici, dar nu a intrat niciodata la noi", adauga alta detinuta.

Directorul penitenciarului ne-a spus ca, intr-adevar, nu prea sta de vorba cu detinutele, dar asta doar pentru ca nu are timp. Faptul ca minorele stau in camera cu detinutele majore se datoreaza aglomeratiei din penitenciar, au precizat cei din conducere. Pe sectia femei exista insa o camera in care sunt cazate doar patru detinute, insa ni s-a explicat ca acestea lucreaza pentru bucataria penitenciarului si ca nu pot fi amestecate cu celelalte. Asa ca cea mai comoda solutie a fost sa "cazeze" minorele cu "preventivele".

450 de locuri aceasta este capacitatea la care ar trebui sa functioneze, potrivit standardelor, penitenciarul. Aerul pentru 450 de persoane se imparte insa la 1.200 de suflete. Si inca e bine - in urma cu cativa ani, pe cele 450 de locuri erau "cazati" 2.200 de detinuti.	1.200 de detinuti isi ispasesc pedeapsa la Bacau. Multi au fost condamnati cu pedepse sub 10 ani. Penitenciarul, care pana acum 20 de ani arata "ca un Auschwitz", dupa cum marturiseste conducerea, a fost recompartimentat.
1.100 de paturi pentru 1.200 de detinuti. Pana sa fie refacut, in penitenciar existau si camere cu 100 de oameni. Acum nu am mai gasit 100 de detinuti intr-o camera. Dar tot exista una cu 50 de condamnati, care isi impart 30 de paturi.	60 de femei in sase camere. Unele dintre ele stau cate 20 in camera. Norocoasele care lucreaza la bucatarie sunt "cazate" doar cate patru. Printre detinute se afla si sase minore, arestate preventiv. Acestea sunt tinute la un loc cu detinutele majore.

Curs de gastronomie - emotia cutitelor O profesoara de la Grupul economic din Bacau tine de cativa ani, pentru detinuti, un curs de gastronomie. Daca trec cu bine examenul, elevii-detinuti se aleg cu o diploma care-i recomanda drept buni bucatari-ospatari. Baietii invata de toate - de la ce inseamna aspic si cum se intoarce o clatita pana la elemente fine de ornare si de aranjare a mesei. In ziua in care i-am vizitat, baietii tocmai invatasera sa prepare sandvisuri cu salam, frumos ornate, si ne-au invitat, cu mandrie, sa gustam din opera lor. Le parea rau doar ca nu am venit cu o zi inainte, ca sa le degustam tortul pe care il facusera. "Sunt copii buni, majoritatea mult mai seriosi decat cei pe care ii am in clasele de la Grupul economic. Am patru-cinci elevi de aici care s-au angajat dupa ce au iesit de aici cu diploma pe care le-am dat-o si o duc foarte bine, s-au facut oameni seriosi. Eu am multe cunostinte dintre fostii elevi de la Grupul economic, care acum au ajuns mari patroni si la care ii recomand pe acesti baieti pentru angajare. Sunt cativa copii aici pentru care nu as ezita sa-mi pun obrazul", ne marturiseste profesoara. Doar materia prima e problema cursului de gastronomie. Conducerea penitenciarului spune ca nu are fonduri pentru asa ceva. Deci doamna profesoara trebuie sa se descurce cum poate. "Am noroc cu fosti elevi care acum au ajuns bine si firmele lor ne sponsorizeaza cu diferite alimente", spune profesoara. Intr-o zi, in oras, cineva i-a furat portofelul. Abia luase salariul. In ziua aceea a venit la penitenciar foarte pornita pe elevii-detinuti. "M-am razbunat pe ei, le-am spus ca de-alde ei mi-au furat banii. Dar dupa aia mi-a parut rau. Nu erau vinovati copiii. Si ei au sarit sa-mi spuna ca niciodata n-ar fura de la mine", isi aminteste profesoara. Cursul de gastronomie nu e lipsit de emotii. "Am avut si elevi acuzati de crima. Stiti cum eram cu ochii pe cutite? Ca pe o bomba cu ceas!", zambeste profesoara. Fericitii de la GAZ Cei 70 de detinuti care lucreaza la ferma penitenciarului de la Bacau sunt cei mai fericiti, pentru ca se bucura de o portie mai mare de libertate decat colegii lor care isi petrec toata ziua in celule. Cei detasati la GAZ culeg legume, fac muraturi, mulg vacile sau hranesc porcii. Fiecare cu specializarea lui. Din productia de la ferma, penitenciarul isi asigura mai mult de jumatate din necesarul de produse. GAZ-ul de la Bacau inseamna 31 de hectare de teren arabil, 900 de porci si 80 de bovine. De la ferma vin legumele, lactatele (60 la suta din branza de vaca ce se consuma in penitenciar) si carnea (asigurata in proportie de suta la suta de la GAZ-ul propriu). Aproximativ 200 de detinuti ies la munca in exterior, in baza contractelor incheiate de penitenciar cu diferite firme. Cereri pentru angajarea detinutilor sunt destul de rare insa, din cauza ratei ridicate a somajului in regiune.