Reeducare - minori / Si Basescu mai plange...

In centrul pentru reeducarea minorilor de la Targu Ocna, 70 de copii asteapta "sa se schimbe legea" si sa fie eliberati anul viitor. Pana atunci, se roaga in gluma de Basescu, asa cum l-au poreclit pe unul dintre colegii lor, sa le dea o gratiere.

In Centrul pentru reeducare de la Targu Ocna sunt internati 70 de minori.

Daca l-ar intalni pe presedinte, pe Basescu cel adevarat... "Eu? Pe el? Dar unde pot eu sa-l intalnesc?! Eh, poate ca, daca il intalneam, nu mai eram aici. Adica nu mai furam. Poate imi zicea: «Mai, uite ce bine semeni tu cu mine, si eu am ajuns presedinte. Ia vezi cum faci si tu». Si atunci, cand m-ar fi trimis altii sa fur din magazine, eu as fi spus: «Pardon, eu vreau sa ma fac presedinte. Ati vazut ce bine seman?!»" Il cheama Mihai si are 16 ani. Cum l-au vazut - Mihai are exact ochii si privirea presedintelui - copiii de la centru l-au si botezat Basescu.

"Aoleu, Basescule, de ce nu ne dai si noua o gratiere?" "Dom’ presedinte, nu-mi dai laptele tau?" "Basescule, fa ceva sa ne scoti de aici..." Mihai duce fara prea mare placere aceasta porecla. Mai ales ca nu-i aduce nici prea mare respect in fata celorlalti. Pentru ca e mai mic si mai inocent, ceilalti nu se feresc sa-l terorizeze.

POVESTE. Are cinci surori. De la una din ele are si nepoti, de care ii este foarte dor. Nu are mama. Tatal lui a omorat-o. A lovit-o cu o sticla in cap. Mihai a vazut toata scena. Pe strada a invatat sa fure. Intr-o zi l-au prins si l-au trimis in centrul de reeducare. Loredanei, unul din psihologii de la centru, ii spune "mama", iar cand o intalneste ii ia mana si si-o lipeste de obraz. Si de Cristina, care e sociolog la centru, ii place mult. Una, doua se infiinteaza la ea s-o roage s-o mai caute pe sora lui. "Dar o cheama Anca! Nu stiu adresa, dar intrebati la politie, la Roman. Ei sigur stiu. Anca!", insista Basescu. Cristina a gasit pana la urma adresa. Mihai i-a scris surorii lui.

IN ASTEPTARE. Raspunsul nu a venit, dar el spera. "Doamna Loredana, dar nu dureaza prea mult? Cand trebuie sa ajunga scrisoarea la mine? Dar nu puteti sa-i scrieti si dumneavoastra?", se roaga Mihai. Apoi ma cheama in sala de lectura sa-mi spuna ceva. De cand am venit, sala de lectura s-a transformat in loc de confesiune. "V-am povestit si acum m-a apucat un dor atat de mare de acasa, ca imi vine sa ma omor", spune Basescu. Plange, cu ochii la bratele crestate de taieturi. A incercat de mai multe ori sa se sinucida.

De altfel, taieturile de pe brate sunt frecvente in randul copiilor internati la reeducare. Unii au facut-o din teribilism, altii ca sa capete prin puscariile prin care au trecut un statut cu care sa se impuna. Sunt multi insa care au incercat doar sa se sinucida. De disperare, de dor, de teama ca vor ramane inchisi, de groaza ca familia i-a uitat.

ANTRENATI. Baietii au si sala de fitness

SUPARARI. Doi-trei dintre cei mai trecuti prin lumea penitenciarelor ni s-au plans ca la masa primesc lapte indoit cu apa si carne grasa. "Voi chiar nu stiti ca afara sunt oameni care nu au ce manca?", ii pune la punct alt copil. "Eu, cand eram afara, am fost in spital. Muream de foame, ca nu aveau ce sa ne dea de mancare. Eu nu ma plang de mancarea de aici! Ca aia sunt bolnavi si trebuie sa primeasca mancarea buna, iar noi... Ce sa zic? Am furat!", ne explica unul dintre adolescenti.

Cativa au venit sa ne ceara tigari. Unul de-o schioapa a vrut pixul cu care scriam. "Pentru la scoala, imi place mie!", a precizat copilul. Multi au vrut adresa de la Cotroceni a presedintelui, ca sa-i poata scrie si sa-l intrebe daca pot fi gratiati. Asta e una din marile lor probleme. La fiecare pas, cate unul intreaba: "Dar e adevarat ca se modifica legea de anul viitor si iesim de aici?"... "Dar nu-i asa ca de la anu’ ne gratiaza pe toti?"...

DOR. Iulian e un adolescent potolit. Scrie frumos si corect. Are 16 ani si e internat la reeducare de sapte luni. Are sanse sa iasa peste mai putin de jumatate de an, dar spune ca va face cerere sa stea in centru pana isi incheie anul scolar.

A furat... Nu-l cauta nimeni. Doar o bunica i-a scris o scrisoare. Mama baiatului traieste in Italia. Dar tatal este in tara. Nu l-a vazut de trei ani. E subofiter, il cheama Valeriu Marius Lungu si locuieste in Hunedoara. Cineva i-a spus copilului ca tatal ar fi plecat intr-o misiune de mai mult timp.

Iulian asteapta de la tatal sau o scrisoare. "Nu am nevoie sa ma viziteze. Nu am nevoie de nimic. Vreau doar sa-mi scrie. Sa vad ca nu m-a uitat", spune baiatul.

ARTA. Ionut are 17 ani. E artist. Peretii sunt plini de icoanele si tablourile pictate de el. A crescut la orfelinat. A furat o bicicleta si o butelie de gaz. L-au pus altii. La judecata i-au pus si alte fapte in spate. Nici n-ar fi fost greu. Baiatul are o minte de copil si traieste intr-o lume a lui.

Daca va fi eliberat, nu are unde sa se duca. "As incerca la Bucuresti, la Primarie, sa cer un loc de dormit. Ziua as munci, iar noaptea as picta. Chiar nu aveti cumva un pix cu gel negru? Mi-ar trebui pentru o lucrare..."

BUNI. Formatia de break-dance a luat multe premii

INGROZIT. Nici n-a apucat sa spuna o propozitie si a inceput sa planga. Cristi, un alt adolescent, e ingrozit ca va trebui sa plece, pentru o afacere judiciara, la penitenciarul de la Tichilesti. Un fost coleg de la reeducare l-a dat in judecata pe motiv ca i-ar datora niste bani. Ca sa se distreze, sa se razbune, sa se plimbe pe la instante... Cristi a auzit lucruri groaznice despre Tichilesti. Cel mai rau s-a speriat de povestile cu violuri si cu batai. "Va rog, ajutati-ma sa nu ma trimita acolo. Mi-e frica! Va rog, va rog...", plange baiatul.

MESAJ. "As mai vrea sa stie un lucru domnul presedinte Basescu. Daca puteti sa faceti sa afle. Sa nu-i fie rusine ca pe mine copiii ma striga tot Basescu. De cand sunt la centru am invatat sa scriu si sa citesc foarte frumos. Pastrez caietele, daca vrea sa le vada. Sa nu-i fie rusine, ca nici n-o sa mai fur." Acesta a fost Basescu cel mic din Centrul pentru reeducare de la Targu Ocna.

Despre un invingator

Are 18 ani si e in clasa a VIII-a la o scoala din Targu Ocna. E premiant. Alin sta intr-o casa de tip familial, impreuna cu mai multi tineri. Cand nu e la scoala lucreaza pe unde poate. Lumea il lauda pentru ca e harnic si serios. La sarbatori e nelipsit de la capela de la Centru, unde tine locul dascalului.

LA CERSIT. Pana la 12 ani a stat intr-un orfelinat. Apoi a venit familia si l-a luat acasa. L-au pus la cersit si i-au interzis sa mai calce pe la scoala, desi asta era marea bucurie a lui. "N-ai ce cauta la scoala, tu produci bine!", l-a amenintat familia.

N-a mai suportat. L-a luat pe fratele mai mic, care avea probleme psihice, si au plecat. Se urcau in cate un tren si coborau la intamplare. Asa au ajuns la Bistrita. In gara i-a acostat un baiat care avea la el niste jucarii frumos colorate de care fratele lui Alin era foarte incantat. Baiatul le-a propus sa mearga impreuna si sa sparga o gradinita particulara. Alin a fost de acord, ma-nat mai mult de slabiciunea fratelui bolnav pentru jucarii.

DORINTE. Copiii ar vrea mai multe computere

I-au prins cu lucrurile furate din gradinita. Cel care ii condusese la furat a fugit. Alin si fratele lui au fost dusi la Politie si batuti, pentru ca politistii erau deranjati de ideea ca baiatul cel mic se preface ca e nebun. "Apoi ne-a dus la un procuror. Cred ca era procuror. Ne-a spus: «Ce ati facut? De ce ati furat? Vreti sa va impusc?»". Dar pana la urma le-a dat 50.000 sa-si ia mancare si i-a trimis acasa. Pentru ca familia il obliga in continuare sa cerseasca sau sa fure, Alin a fugit la Centrul Pinocchio de la Bucuresti. Cand incepuse sa creada ca o s-o duca bine si se reapucase de scoala, a fost dus la Botosani si bagat in arest. Venise vremea sa plateasca pentru furtul de la gradinita.

"La Botosani eram peste 80 de minori intr-o camera. M-am gandit ca acolo n-am sanse sa traiesc. Legea se facea cu pumnul", isi aminteste Alin. L-au batut cu furtunul, cu suportul de metal de la butoiul care tinea loc de vana, l-au legat si l-au lovit cu pumnii in piept pana n-a mai putut sa respire. Dormea pe un pat fara saltea. Pana la urma a ajuns in Centrul de reeducare de la Targu Ocna. A stat in centru doi ani si sapte luni. A invatat bine, era cel mai apreciat elev si mandria parintelui Florin, care l-a luat pe langa el, la biserica, pentru ca Alin canta foarte frumos.

PARINTELE. Dar a venit vremea sa plece acasa, pentru ca implinise 18 ani. Cum s-a intors in sanul familiei a si fost trimis la furat. Alin a fugit. S-a prezentat la poarta parintelui Florin, la 3 dimineata. "Parinte, ajutati-ma, ca eu nu vreau sa mai fur!" Si parintele l-a ajutat. Ar vrea sa se faca profesor de muzica. Marele lui necaz e ca nu mai poate urma un liceu la zi, pentru ca a implinit deja 18 ani.

INTERNATI PANA LA 18 ANI La Targu Ocna sunt internati pentru reeducare 70 de minori. Majoritatea a furat sau a talharit. Exista insa si copii condamnati pentru viol sau chiar pentru omor. De multe ori insa platesc pentru faptele altora. Cand furtul, talharia sau violul s-au produs in grup, cel mai mic dintre participanti e convins de ceilalti sa ia vina asupra lui, deoarece, ca minor, primeste o condamnare mult mai mica. Indiferent daca au furat sau au ucis, daca au 14 sau 17 ani, condamnatii stau la reeducare pana la varsta de 18 ani. Asa suna oficial acest gen de pedeapsa - internarea intr-un centru de reeducare pentru minori pana la varsta majoratului. Media minorilor care recidiveaza dupa ce parasesc centrul de reeducare de la Targu Ocna este de cinci-sase persoane pe an.

TRAUMATIZATI IN INCHISORI Chiar daca au fost condamnati cu internare "pana la varsta de 18 ani", copiii pot iesi din centru dupa numai un an, daca s-au comportat bine si demonstreaza ca sunt pe calea cea buna. Dupa 12 luni de stat in centrul de reeducare, situatia minorului este discutata in consiliul profesoral, care ii trimite judecatorului propunerea de eliberare a minorului sau de prelungire a perioadei de reeducare. Indiferent ce propune consiliul, decizia finala apartine instantei. Atunci cand trebuie sa-i prezinte pe minorii care au procese la diferite instante care sunt in apropiere de Targu Ocna, cei de la centru ii aduc inapoi pe copii in aceeasi zi. Daca distanta e mai mare de 200-250 de kilometri, atunci intervine drama, pentru ca minorii trebuie sa ramana in penitenciarele din zona. De multe ori se intorc traumatizati.