N-aş pleca nici în ruptul capului

Carmen Dragomir
● Reporter - Reporteri Speciali
● 15.08.1979
● Ploieşti



România e coruptă, murdară, ruptă-n fund, e în toate felurile în care n-ar trebui să fie.
Cu toate motivele pe care le-aş găsi şi le-aş putea înşira pe multe pa­gini, n-aş pleca nici în ruptul capului. Şi-apoi, am crezut întotdeauna că o sinucidere lentă are mai multe perspective decât o moarte bruscă. Mai ai timp să speri că se poate schimba ceva până la final.

N-aş putea pleca pentru că aici am crescut. Pentru că ar trebui să las în urmă tot ceea ce mă defineşte. Pentru că nimeni nu mă cunoaşte aşa cum mă cunosc cei pe care i-aş abandona. Pentru că n-aş putea să-mi pun sufletul pe tavă în altă limbă.

Pentru că am găsit aici toate lu­cru­­rile care contează. Pentru că mi-ar fi prea dor de ceea ce aş lăsa în urmă. Pen­tru că mările din alte părţi au alte parfumuri pe care nu le deslu­şesc. Pen­tru că România înseamnă în pri­mul rând oamenii pe care îi am alături.

Pentru că locurile de vis ale altora le privesc ca pe nişte fotografii, fă­ră să simt nimic. Pentru că la fiecare pas culeg câte o amintire. Pentru că iubesc chiar şi lucrurile care mă dor. Pentru că atât timp cât mai e o şansă merită să lupţi pentru ea.