Autostrada engleza

Soferii care circula pe Au-tostrada Soarelui trebuie sa aiba rabdare daca au de raportat un incident la telefoanele de urgenta. Pornit in urma cu zece zi-le, sistemul pare a fi inca in teste. Mai mult, dispeceratul care ar trebui sa preia "urgentele" raspunde in limba engleza. Inutil, pentru ca pana la Constanta n-am intalnit nici o masina straina, desi sezonul a fost oficial deschis.

Soferii care circula pe Autostrada Soarelui trebuie sa aiba rabdare, daca au de raportat un incident la telefoanele de urgenta. Si sa stie limba engleza!

Autostrada Soarelui, sambata la pranz. Sensul de mers catre Constanta. Intre kilometrul 27-28, un balot de carton asfaltat pentru izolatii, cazut probabil dintr-o masina, ocupa un spatiu considerabil intre banda a doua si a treia. Aflati pe autostrada, intr-o deplasare pentru un alt subiect, am dat si noi, probabil ca multi alti soferi inaintea noastra, peste balotul abandonat pe carosabil. Semnalizam si il ocolim, pentru ca l-am vazut din timp, insa la viteza de peste 100 de kilometri la ora ar fi fost un adevarat pericol daca nu l-am fi observat si am fi intrat in plin in balot. Un pericol pentru orice autovehicul care nu ar fi ocolit la timp ditamai balotul cazut pe autostrada.

APEL DE URGENTA. Ne gandim sa dam o mana de ajutor: sa apelam unul dintre cele mai apropiate telefoane de urgenta instalate pe marginea drumului si sa semnalam prezenta balotului. Poate intervin echipele si il ridica, sa nu se intample vreun accident. Ne oprin pe la kilometrul 30, la primul aparat portocaliu de pe margine, coboram, ne apropiem de telefon si citim instructiunile in limba romana si engleza. Trebuie sa apasam pe butonul verde pentru apel. Facem dupa cum ni se indica pe placuta si auzim in difuzor cum suna. Ne raspunde o voce care nu pare a fi a unui robot. Ceva nu prea inteligibil… Ne spunem pasul, semnalam ca la kilometrul cutare se afla un balot pe carosabil si asteptam raspunsul de la celalalt capat. Auzim doar doua cuvinte in engleza: "WAIT, PLEASE". Nici o intrebare de genul cum va numiti, ce numar de inmatriculare aveti la masina, la ce kilometru va aflati sau ceva asemanator, cateva date de identificare esentiale.

DILEME. Asteptam langa difuzorul aparatului. Nu se mai aude nimic, nici macar un clic, un parait, un fosnet, ceva care sa ne dea de inteles ca mai e cineva acolo, ca suntem pusi in asteptare sau ca aparatul mai functioneaza. Pret de cinci minute nimic. Liniste. Suflam in difuzor, mai strigam un "ALO" de control spre telefon, dar tot nimic. Vazand interesul deosebit de care au dat dovada cei de la centrul de control (cu ei se presupune ca am vorbit), ne urcam in masina si ne vedem de drum, nu fara a ne pune intrebari, la urma urmei logice, nedumeriri pe care le-ar fi avut orice sofer in locul nostru. De ce ni s-a raspuns numai in limba engleza? Nu suntem in Romania? De ce nu ni s-au cerut datele de identificare? De ce nu a mai raspuns nimeni dupa aceea? Prea multi "de ce" si niste raspunsuri ipotetice pe care ni le cautam singuri. Poate ca aparatele nu functioneaza inca… dar totusi am sunat si ni s-a raspuns. Poate era un robot… dar dupa ce ni s-a spus sa asteptam nu s-a mai auzit nimic. Sau poate ca oamenii de acolo nu stiu limba romana… absurd.

RASPUNSURI. Pentru a ne lamuri, am facut o solicitare catre Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR), cerandu-le detalii despre cum functioneaza sistemul de telefoane de urgenta instalat pe Autostrada Soarelui. Am aflat ca sistemul a fost pus in functiune la inceputul lunii iunie, deci de curand. Pe sectorul de autostrada Bucuresti - Drajna sunt 97 de telefoane SOS, instalate pe ambele sensuri ale drumului, ne spune CNADNR. Ne-am interesat si cat a costat sistemul. "Telefoanele SOS fac parte din componentele sistemului de comunicatie implementat pe Autostrada A2, proiect care a avut, la data semnarii contractului, valoarea de 9,8 milioane de euro", spune Compania de Autostrazi. Pentru asigurarea intretinerii acestor echipamente "este in curs de semnare un addendum la contractul cu firma Telvent, cea care a instalat sistemul de comunicatie".

CUM FUNCTIONEAZA? Potrivit CNADNR, exista un centru de control la kilometrul 20 pe autostrada, unde lucreaza doi operatori in patru schimburi (personal al politiei rutiere). In functie de urgenta situatiei din teren, acestia contacteaza "factorii responsabili cu rezolvarea situatiei respective". Apelurile de urgenta sunt preluate de operatorii de la centrul de control, iar "limba utilizata este limba romana". Deci nu raspunde un robot si nu ni se vorbeste in engleza! Si tot CNADNR ne spune: "Sunt solicitate datele de identificare ale apelantilor". Ce se intampla dupa ce un sofer semnaleaza o situatie de urgenta? "Imediat dupa preluarea apelului este anuntat personalul CNADNR, care se deplaseaza impreuna cu reprezentantii IGP la locul incidentului in vederea asigurarii fluentei traficului si a evitarii eventualelor blocaje".

Asa ar trebui sa functioneze telefoanele de urgenta de pe A2. Ne-am lamurit. Dar se pare ca asta e doar pe hartie, pentru ca in trafic ni se cere politicos: "Wait, please". Nu ne mai ramane decat sa ne perfectionam limba engleza si sa invatam sa facem slalom printre obiectele picate, din greseala, pe autostrada. Drum bun!

SERVICIILE PE AUTOSTRADA LIPSESC CU DESAVARSIRE

In afara de telefoanele de urgenta (foto), absolut necesare, autostrada ar trebui sa fie dotata si cu parcari si spatii de servicii. Din pacate, in afara de parcare, restul utilitatilor nu se intrezaresc pe traseul Autostrazii Soarelui. Potrivit legii, distanta recomandata intre doua locuri de parcare succesive este cuprinsa intre 15 km pana la 25 km pentru drumurile expres si drumurile nationale europene. Indiferent de drumurile pe care sunt amplasate, locurile de parcare si constructiile aferente "trebuie sa fie prevazute atat cu un sistem de furnizare a apei potabile, cat si cu un sistem de canalizare menajera si pluviala", potrivit legii. Parcarile si locurile de oprire si stationare de pe marginea drumurilor expres (autostrazi) si a celorlalte tipuri de drumuri trebuie sa dispuna obligatoriu de sistem de canalizare, surse de energie electrica si apa potabila, sistem de iluminare exterioara, telefon public, zona intermediara de protectie, spatii de agrement, WC ecologic si imprejmuire. Spatiile pentru servicii amplasate in locurile de parcare trebuie sa dispuna de incalzire, energie electrica, instalatii de climatizare si ventilatie, instalatii sanitare. Potrivit normelor in vigoare, constructiile aferente parcarilor vor fi prevazute "cu o camera special echipata pentru copii, cu o masa pentru infasat bebelusii si alte dotari necesare ingrijirii nou-nascutilor".