Patria fara drumuri - Dulcele targ plin de cratere

Gropile fac legea pe majoritatea drumurilor judetene din Iasi. Situatia nu este mai buna nici pe cele doua drumuri nationale care strabat Iasiul. Responsabilii cu repararea lor se plang ca nu sunt bani. Soferii care si-au distrus masinile din cauza gropilor isi cauta dreptatea in instanta.

Pentru conducatorii auto care tranziteaza drumurile din judetul Iasi, sofatul este un calvar. Sunt nevoiti sa mearga la service de mai multe ori pe an. Doi dintre ei au spart gheata: au apelat la instanta pentru despagubiri, dupa ce si-au avariat autoturismele din cauza gropilor de pe drumurile judetene Lespezi - Pascani si Iasi - Movileni. Serviciul Public de Administrare a Drumurilor Judetene Iasi a fost dat in judecata de compania de asigurari. I se cer sapte miliarde de lei. Seful serviciului, Romeo Stoica, recunoaste ca institutia pe care o conduce poate fi trasa la raspundere, dar se plange de lipsa fondurilor pentru reparatii: "Solicitarea lor este indreptatita, pentru ca starea drumurilor nu corespunde standardelor. Suntem ingrijorati, pentru ca asta inseamna deja un inceput care va conduce in final la despagubiri majore. Nu putem rezolva problema cu starea drumurilor la fondurile pe care le avem acum".

CARPELI. Bugetul anual al Serviciului Public de Administrare a Drumurilor Judetene se ridica la 140 de miliarde de lei, in conditiile in care necesarul de fonduri ar fi de 350 de miliarde numai pentru intretinere, lasand deoparte reparatiile capitale. "Cu banii de care dispunem facem mici retusuri. Ne permitem numai plombari, desi 350 de kilometri de drumuri judetene cu covor asfaltic din totalul de 1.060 au durata de serviciu expirata. Asta inseamna ca trebuie reparatii capitale", explica Stoica. Iasi - Scanteia, Iasi - Movileni, Cotnari - Belcesti, Blagesti - Cotnari, Lespezi - Pascani - Mircesti si Iasi - Tibanesti sunt doar cateva dintre rutele care au termenul de valabilitate depasit. Mai mult, exista lucrari incepute in urma cu zece ani care nu s-au finalizat nici pana astazi. Este cazul drumurilor Strunga - Oteleni, Scheia - A.I. Cuza, Sipote - Plugari si Podu Hagiului - Cozmesti, care trebuie acoperite cu covor asfaltic. "Investitia a fost demarata, insa a fost suspendata pentru cativa ani din lipsa de bani sau pentru ca au aparut alte prioritati. In ultima perioada am terminat sase poduri de anvergura din judet. Pentru fiecare am cheltuit cate 16 miliarde de lei", este justificarea sefului SPADJ Iasi.

In statistici, Iasiul figureaza cu peste 1.061 km de drumuri judetene. Din total, 206 km sunt de pamant, iar 393 km sunt pietruiti, cu 11 km mai putini decat drumurile asfaltate.

CIRC POLITIC. Nici la capitolul drumuri nationale, Iasiul nu o duce mai bine. DN 24 si DN 28, care strabat municipiul Iasi, au fost motiv de atacuri politice. Pana in 2004 cele doua drumuri au fost in subordinea Primariei, dar au trecut in administrarea Directiei Regionale de Drumuri si Poduri Iasi printr-o Hotarare de Guvern. Primarul Gheorghe Nichita, acum presedinte al PSD Iasi, a criticat in nenumarate randuri Executivul condus de Calin Popescu Tariceanu ca nu mai aloca bani pentru repararea celor doua artere si a fluturat drapelul oprimarii politice: un oras sabotat de Alianta PNL-PD, pentru ca primarul este social-democrat. La sfarsitul anului trecut, seful municipalitatii iesene a dat ordin sa fie montate banere albastre care atrageau atentia soferilor ca vinovat pentru starea celor doua rute este Guvernul. Dupa o luna, Gheorghe Nichita a renuntat la banere. In momentul in care reprezentantii Executivului au promis ca Iasiul va primi bani pentru refacerea DN 24 si DN 28. Nici pana acum insa promisiunile nu au devenit realitate.

Cel mai deteriorat este DN 24. "Parca-i drum blestemat. In 2004 a intrat intr-un proces de reciclare. S-a frezat asfaltul si dupa doi ani au inceput sa apara gaurile. S-a sfaramat amestecul de bitum. A mai fost si o firma din Bucuresti care a incercat un tratament asfaltic, dar a fost un experiment nereusit. Criblura nu s-a prins in bitum", povesteste Adrian Alexandru, inginer-sef la Sectia Drumuri Nationale Iasi. Mai mult, nu s-au mai facut lucrari pe aceste doua drumuri de acum doi ani. "Nu avem destui bani", este si motivul invocat de reprezentantii Directiei de Drumuri Nationale Iasi. Cu putinii bani de care dispun, oficialii peticesc pe ici-pe colo. Pana cand se va rezolva problema finantarii, soferii sunt nevoiti sa faca slalom printre cratere.

VIATA SOSELELOR

DESPAGUBIRI. O roata nu merita un proces, dar pagubele mai mari pot fi recuperate Datele din 2005 ale Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) arata ca lungimea totala a drumurilor nationale a ajuns la 15.934 km. Mai mult de jumatate din lungimea acestora (8.488 km) avea durata de serviciu expirata. Potrivit INS, la sfarsitul anului 2004, aproape 60% din lungimea drumurilor publice modernizate si 70% din lungimea drumurilor cu imbracaminti usoare rutiere isi depasisera durata de serviciu. In functie de tipul de imbracaminte si de numarul de vehicule care circula, in medie, pe sosele, drumurile au fiecare in parte o anumita durata de viata. Potrivit normativelor privind intretinerea si repararea drumurilor publice in vigoare (AND 554/2002, publicat in Buletinul Tehnic Rutier nr. 13, ianuarie 2002), caile de rulare acoperite cu pavaje din beton de ciment au o durata normala de functionare de zece ani, daca intensitatea medie zilnica anuala de trafic depaseste 16.000 de vehicule, de 13 ani, daca traficul mediu zilnic este intre 8.001 si 16.000 de vehicule, si de 17 ani, daca intensitatea traficului este cuprinsa intre 3.501 si 8.000 de vehicule. Drumurile acoperite cu imbracaminti din beton rezista 20 de ani, daca traficul mediu zilnic pe an este cuprins intre 751 si 3.500 de vehicule, si chiar 30 de ani, daca mai putin de 750 de masini trec zilnic pe acolo. (Iohanna Onaca Purdea)