Jocurile de tip piramidal - oferte ademenitoare, dar extrem de inselatoare, au facut in Romania aproape 6 milioane de victime. Cei care au investit in astfel de "afaceri", Caritas, SAFI sau Gerald, nu si-au recuperat niciodata banii. Pagubitii FNI, desi li s-a dat castig de cauza, inca mai asteapta cu sufletul la gura pronuntarea de la 8 mai a.c. a Curtii de Apel Bucuresti.

Vinovatii nici nu au apucat bine sa intre in arest, ca au si iesit, rand pe rand, apeland la tot felul de tertipuri. Iar din toata aceasta afacere un lucru este clar: cel care plateste este tot pagubitul, adica, cel fraierit... Pe fondul unei saracii acute, dar si a unei dorinte inversunate de imbogatire rapida, in Romania, milioane de oameni au fost pagubiti intr-un fel sau altul. Daca pana in 1989 principala cauza o reprezentau nationalizarile si exproprierile, incepand cu 1991, au aparut tot felul de viclesuguri menite a goli buzunarele, si asa sarace, ale multor creduli. Un exemplu clar, care inca mai face valva: FNI. Prabusirea Fondului National de Investitii si acum, dupa aproape 6 ani, provoaca fiori in randul celor peste 300.000 de oameni care au crezut in planul diabolic, minutios pus la punct de catre conducerea SOV Invest, firma care administra FNI. Intr-o perioada in care totul se schimba, de la denumiri, la mod de viata, terenul investitiilor de tot felul era din ce in ce mai fertil si taman bun pentru a masca un mecanism complex care avea sa fie motorul uneia dintre cele mai mari escrocherii din Romania. Un fel de Caritas mai bine dezvoltat, care a reusit sa-si intinda tentaculele nu numai asupra oamenilor, dar si asupra catorva din institutiile statului.

SARACITI PANA LA ULTIMUL LEU. Caritas, Gerald, Mondoprosper, Delphin, SAFI, FNI sunt cele mai cunoscute jocuri de tip piramidal. Nici pana acum nu se cunoaste numarul exact al celor care au depus bani in astfel de sisteme si nici sumele rulate. S-a aflat doar ca bilantul Gerald s-a incheiat cu mult mai multi pagubiti decat cel de la Caritas. Una din explicatii ar fi ca jocul s-a prabusit nu inainte de a atrage dezamagitii de la Caritas. Mai toate listele cu deponentii la Gerald au fost distruse, iar justitia nu a "identificat" decat 5.000 de pagubiti. Bilantul total insa, chiar si aproximativ, este socant: aproape 6 milioane de romani inselati cu 20 de miliarde de euro. Caritas-ul a fost cel care a dat tonul murdariilor de acest gen. Inceput in aprilie 1991, la Cluj, el a reusit intr-un timp foarte scurt sa imbete cu apa rece oameni din zeci de alte judete. Peste 250.000 de persoane s-au ingramadit sa-si depuna economiile la Caritas, ametiti de promisiunile de marire a sumelor depuse de pana la 7-8 ori. Potrivit bilanturilor contabile societatea a incasat in cei doi ani de functionare peste 1.260 de miliarde de lei de la deponenti. Cel care se afla in spatele afacerii, Ioan Stoica, a fost arestat pe 25 august 1994, primind o pedeapsa totala de 6 ani. Pedeapsa pe care nu a ispasit-o niciodata, ea ajungand sa fie de numai 16 zile. Dupa acelasi mecanism a functionat o alta bine cunoscuta escrocherie de proportii: afacerea Gerald. Rezultatul, peste 50 de miliarde de lei depuse, 40.000 de romani inselati. Jocul a fost infiintat la Focsani de Corneliu Gorduna. Desi dosarul cu acuzatii a mers in instanta, ca si Stoica, "capul" afacerii Gerald, Gorduna, este liber, iar faptele care i-au fost imputate i s-au prescris. Intre Caritas si FNI s-a desfasurat un alt joc, SAFI, girat la vedere de liberalul George Danielescu. Socoteala finala a afacerii, peste 2.500 de pagubiti cu mai bine de 200 de miliarde de lei. Justitia si-a facut, ca de obicei, treaba: Danielescu a fost condamnat la 2 ani de inchisoare, pedeapsa insa gratiata ulterior. De altfel, in afara de Maria Ioana Vlas, care s-a predat singura, si care a fost condamnata in cazul FNI, nu a mai platit nimeni pentru faptele sale, iar victimele nu au fost despagubite nici pana astazi.

PROSTITI PE FATA. Planul FNI a fost bine pus la punct. Cine ar fi crezut ca faimosul slogan "Dormi linistit! FNI lucreaza pentru tine!" avea sa se transforme intr-un cosmar pentru pagubitii ramasi fara ultimele economii. Mai ales ca pana in mai 2000, FNI era socotit cel mai important din cele 19 fonduri mutuale existente in Romania - valoarea activului sau net re-prezenta, la data prabusirii (24 mai 2000), 87% din cea totala a activului net detinut de fondurile mutuale, iar 90% din totalul investitorilor romani la fonduri aveau banii plasati la FNI. Unul dintre argumentele care s-a dovedit a fi centura de siguranta a multora dintre investitori, viitori pagubiti, era ca actionarii SOV Invest erau institutii serioase: Centrocoop, cu 51% din actiuni, CEC si Banca Agricola cu cate 20%. Desi, in prima parte a lunii mai 2000, intr-un cotidian din Cluj a aparut un articol despre FNI in care se spunea de viitoarea modificare a formulei de calcul al activului net la fondurile mutuale, va aduce ca si in cazul SAFI din 1996, la prabusirea acestuia, foarte putini oameni s-au grabit sa-si retraga banii. Declaratiile directorilor de filiale din teritorii, dar si ale presedintei FNI, Ioana Maria Vlas, cum ca panica ar fi artificiala si ca FNI dispune de suficiente resurse pentru a face fata cererilor de retragere i-au determinat pe multi sa ramana in schema. Dupa numai doua-trei zile insa, bomba FNI a explodat, o data cu ea declansandu-se sute de proteste din partea pagubitilor. Cercetarile s-au desfasurat pe o perioada de cativa ani, in care rechizitoriul, in loc sa contina fapte si prejudicii clare la adresa inculpatilor, se poticnea de la o infatisare la alta, mergand mai mult pe bajbaite. La finele lor s-a gasit ca principal tap ispasitor Nicolae Popa, fost director SOV Invest, care a primit 24 de ani de inchisoare, urmat de Ioana Maria Vlas cu 20 ani de pedeapsa. In total, 13 vinovati, printre ei insa, nici urma de Sorin Ovidiu Vantu. Dupa restituirea la Parchet a dosarului, partea care-l privea pe omul de afaceri considerat de cei inselati - principalul vinovat de prabusirea FNI, a fost disjunsa, pentru ca in final, procurorii sa dispuna scoaterea sa de sub urmarire penala.

FRAIERITI. Caritas, Gerald, SAFI, FNI si alte jocuri de tip piramidal au scos in strada milioane de pagubiti

HOTIE SUB OBLADUIREA ALESILOR. Pentru a se dezvinovati, Sorin Ovidiu Vantu a recurs la tot felul de stratageme, folosindu-i drept pioni pe tabla lui de sah pe majoritatea oamenilor cu care s-a inconjurat. Astfel, cu putin inainte de prabusirea FNI, el a retras sub semnatura proprie 80 de miliarde de lei, prin sase carnete de investitor care figurau pe numele sau, ca apoi, dupa caderea FNI, acestea sa apara pe numele lui Nicolae Popa, principalul sau consilier care acum este de negasit. Alte 46 de persoane fizice si juridice au mai varsat bani FNI in contul lui Vantu, iar 458 de miliarde de lei au plecat direct catre Banca de Investitii si Dezvoltare, pe care a constituit-o impreuna cu Nicolae Vacaroiu. Fostul presedinte al Senatului a fost si presedintele bancii pe care mai apoi a dus-o in incapacitate de plata, impreuna cu Banca Romana de Scont. La aceea vreme, presa a aratat permanent ca alte zeci de miliarde au luat calea firmelor sale, SOV Invest si Gelsor, in care salariatii aveau lefuri de politicieni, sedii de lux si dispuneau de nenumarate deplasari in strainatate. Anchetele realizate au demonstrat ca jaful a fost posibil si datorita complicitatii prin nepasare a institutiilor statului care trebuiau sa verifice activitatea FNI: Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, Ministerul Finantelor, Parchetul.

SANTAJ. Sorin Ovidiu Vantu, "creierul" FNI, a amenintat in dese randuri ca daca nu este lasat in pace va face publica lista de beneficiari ilegali ai Fondului, beneficiari care poarta nume de mari personalitati si care, odata dezvaluite, ar putea declansa adevarate miscari de strada. Conform declaratiilor Mariei Vlas, in angrenajul FNI un rol important l-au avut fosti ofiteri de securitate, selectati de Vantu in posturi cheie. De angajarea lor s-ar fi ocupat fostul colonel SRI Victor Veliscu, asociat cu Vantu inca din 1994. In afara de fosti ofiteri SRI, Vlas a indicat anchetatorilor si nume ale unor politicieni implicati in afacerile lui Vantu. Identitatea lor a ramas secreta.

DE-A V-ATI ASCUNSELEA. In 2001, FNI si SOV Invest au intentat un proces impotriva CEC si a Ministerului Finantelor, in urma caruia, justitia, pana la cel mai inalt for - Curtea Suprema de Justitie, - a confirmat valabilitatea contractului de cautiune incheiat intre CEC si FNI. Dar, desi s-a dovedit ca CEC este buna de plata, aceasta institutie nu doreste sa-i despagubeasca pe deponenti, deschizand un nou proces, care viza tot valabilitatea contractului. Desi instanta s-a pronuntat clar, actiunea CEC-ului nu a fost decat un pretext pentru a amana lucrurile. In intreaga tara au aparut asociatii ale pagubitilor. Cei aproape 22 de mii de membri ai Asociatiei Nationale a Investitorilor (ANI) FNI au intervenit si ei ca parti in aceste procese, solicitand intrarea in vigoare a hotararii instantei. Au castigat procesul cu Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului (AVAS) la Tribunalul Bucuresti. Potrivit hotararii judecatoresti, inculpatii trebuie sa plateasca pagubitilor, in solidar cu partile responsabile civilmente - Gelsor SA, SOV Invest SA, SC CEC Valori Imobiliare si AVAS, aproximativ 10 mii de miliarde. In dosarul FNI exista 216 parti civile, insa numarul total al celor pagubiti depaseste cu mult cifra de 260.000.

BOALA LUNGA. Vinovatii s-au descoperit. Ce folos insa, atata vreme cat Sorin Ovidiu Vantu, considerat "tatal" intregii "caracatite" FNI , Ioan Stoica, "parintele" Caritas-ului sau Corneliu Gorduna, omul din spatele afacerii Gerald isi vad nestingherit de afaceri, iar conducatorii institutiilor (Gelsor si SOV Invest), considerate autorii morali ai dezastrului FNI, desi arestati imediat dupa prabusirea fondului, au iesit din inchisoare, speculand tot felul de portite ale legii. Singurii care trag ponoasele sunt Maria Vlas si miile de inselati, care inca mai asteapa despagubirile. Multi s-au resemnat cu pierderile suferite. Alti pagubiti FNI inca mai spera ca la 8 mai 2006 sa fie pronuntarea finala in ceea ce priveste primirea inapoi a banilor investiti. Solutia restituirii banilor este insa, greu de imaginat... Cu ce se vor alege deponentii? Imposibil de spus, mai ales ca in contractul incheiat cu investitorii nu se prevedea ca in cazul falimentarii Fondului, sumele datorate deponentilor sa fie reactualizate cu rata inflatiei, asa ca banii ce li s-ar cuveni ar fi "topiti" acum de inflatie.

BOLNAVI DE HOTIE

In dosarul FNI au fost condamnate 13 persoane. Nicolae Popa, fost director SOV Invest, a primit 24 de ani de temnita. Este fugit din tara. Singura care isi ispaseste pedeapsa, fiind in arest, este Ioana Maria Vlas, fost presedinte FNI. Ea a primit 20 de ani de inchisoare. Ceilalti, desi au fost condamnati intre 3 si 8 ani, se afla in libertate. Marian Petrescu (8 ani de inchisoare - presedinte al SOV Invest, arestat la 11 august si eliberat in data de 7 septembrie pe motive medicale), Mihaela Sima (5 ani de inchisoare - director economic al SOV Invest Bucuresti, arestata la 31 mai si eliberata in data de 5 decembrie pe motive medicale), Cezara Cecilia Bebis (3 ani de inchisoare - membru al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, arestata la 15 iunie si eliberata la 25 septembrie, pe motive medicale), Camenco Petrovici, fost presedinte al CEC (arestat la 6 iunie si eliberat la 21 iulie, mort in 2005), Mircea Costescu, Mircea Ionescu Muscel-Ianculescu si Gheorghe Negura, membri ai Consiliului de incredere al FNI (cercetati in stare de libertate), Gavril Batran si Ion Dita, membri ai Consiliului de Administratie al SOV Invest (6 ani de inchisoare - aflati in arestul Directiei Cercetari Penale din data de 31 mai), Marius Andrei ( 6 ani de inchisoare - aflat in arestul DCP din 31 mai si eliberat in 15 ianuarie 2001), Stefan Boboc (3 ani de inchisoare - presedinte al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, arestat in 31 mai, apoi eliberat).

AMINTESTE-TI

August 1995-mai 2000 Fapta: teapa de 150 milioane de euro prin FNI Victime: peste 300.000 de pagubiti Vinovati: 14 inculpati Pedepse: toti sunt condamnati, insa doar unul, Maria Vlas, este in inchisoare 1991-1993 Fapta: teapa de 80 milioane de de euro prin Caritas Victime: peste 250.000 de pagubiti Vinovati: Ioan Stoica Pedeapsa: condamnat la 6 ani de inchisoare, acum este in libertate Data: 1993-1996 Fapta: teapa de 40 milioane de euro prin SAFI Victime: peste 300.000 de pagubiti Vinovati: George Danielescu Pedeapsa: condamnat la 2 ani inchisoare si apoi eliberat

Jocul nu s-a terminat

CREDULI. Milioanele de inselati ai jocului Delphin International au uitat ca inainte de a-si folosi economiile trebuie sa se gandeasca serios in ce afacere se baga

Desi inselatoriile financiare au fost cu duiumul, se vede ca romanii nu s-au saturat. De ani intregi, populatia pare sa inghita pe nerasuflate mega-escrocheriile care bat la usa lor, fara sa-si puna nici cel mai mic semn de intrebare. Una dintre ele, care inca isi mai atrage in mreje oamenii creduli, este Delphin Intenational. Afacerea este simpla si bine gestionata. In Romania sunt peste 50 de cuiburi Delphi International. Tinta celor implicati este racolarea persoanelor naive, fara posibilitati financiare prea mari, carora li se promit castiguri fabuloase. Principala calitate a celui care intra in "afacere" este puterea de persuasiune. In schimbul unei sume de 2.290 de euro, dar si a unei taxe ce nu depaseste un milion de lei, ti se aduce la cunostinta ca racoland alti cativa prieteni, te afli pe calea rapida a imbogatirii. In realitate, cei care prospera sunt persoanele din varful piramidei (directorul general, manager director), acestia umflandu-si buzunarele cu banii de la "asistentii aspiranti" (cei aflati la baza piramidei), altfel spus, de la cei fraieriti. Seminarul la care victima este invitata sa participe are loc doar in week-end, se desfasoara in afara Bucurestiului si este structurat pe patru parti, timp in care esti convins, treptat-treptat, ca cea mai usoara si "legala" cale de a-ti spori veniturile considerabil este de a te alatura echipei lor. De-ndata ce victima este "prelucrata" timp de aproape 7 ore, se trece la semnarea unui contract de confidentialitate, intr-un simplu exemplar (victima nu primeste nici o copie a contractului pe care l-a semnat), din care afli ca pentru a deveni membru Delphin trebuie sa cumperi "Cartea succesului" in valoare de 2.290 de euro, iar daca divulgi secretul esti bun de plata 10.000 de euro. Banii stransi sunt dirijati catre firma Privite Course for Personal Development din Gibraltar. Desi Oficiul National de Spalare de Bani, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie stiu despre racolarile care se fac, dar si de sumele vehiculate, membrii Delphin continua sa se intalneasca si sa-si ademeneasca victimele. Iar credibilitatea acestor oameni constituie ingrasamantul care face terenul unor astfel de jocuri extrem de profitabil si de fertil pentru unii, putred si pagubos tocmai pentru cei cinstiti, dar saraci cu duhul...

Dusi cu... CEC-ul

Atragerea in "joc" a unei institutii serioase cum era CEC, care isi castigase o credibilitate solida in randul populatiei, precum si cresterile acordate de FNI pentru fiecare unitate de fond (aceasta depasind de 3-4 ori media dobanzilor bancare) au dus la sporirea investitiilor si a deponentilor. Printr-un contract de licenta, acordat contra sumei de un miliard de lei pe luna, sigla CEC putea fi folosita in procesul de derulare a activitatii FNI si FNA. Desi contractul a fost reziliat in 2003, sigla a ramas si a produs efecte in continuare. Expertiza contabila realizata in 2005 de cei doi experti desemnati - Aurel Iosif si Marius Lucian Georgescu - a aratat si greselile pe care CEC-ul le-a facut: statul roman, prin CEC, a investit in FNI, contra legii, suma de 290 de miliarde de lei, dintre care doar 174 de milioane au putut fi recuperate.

NU RATATI In ziarul de maine, veti citi despre accidentul de la Balotesti, unde au murit 60 de persoane.