Romania manga - Dragaica, atacul estival cu mici si bere-n Baragan

Cu eleganta specifica gospodinelor de cariera, cateva doamne din exoticul cartier Micro 14 duc paharul de bere la gura, sorb cu retinere si-si impartasesc una alteia noile informatii din viata intima a vecinelor. Este Dragaica, nu?! Ca daca n-ai mancat o bere si n-ai baut un mic la Dragaica din Buzau se cheama ca ai trait degeaba.

In ecouri manelistice, buzoienii priveau sambata norisorul de fum ce se ridica chiar deasupra Dragaicei, la iesirea din oras, in "cartierul" numit Zona Industriala. Nu ardeau fabrici si uzine, doar cateva tone de carne tocata pe niste gratare negre.

Cunoscuti publicului ca producatori de tuica, vin si covrigi, unii buzoieni sunt vestiti machitori de bere si halitori de mici. Cand Baraganul cel uscat se incinge vara, tuica devine inutila, iar berica e singura salvare. Bineinteles, nu vorbim de toti buzoienii, ci doar de o parte a lor, tagma acelora care sambata au mers la Dragaica, in prima zi din acest an a acestui balci.

Sambata a fost prima zi din acest an a Dragaicei buzoiene, o zi frumoasa, calda si plina de pasarele ciripitoare prin toti copacii orasului. Prima zi de Dragaica buzoiana a insemnat Stela Popescu si, bineinteles, Arsinel, Vasile Muraru si, normal, Nae Lazarescu, precum si multi alti interpreti de muzica populara, cunoscuti numai de iubitorii genului, micul la 12.000, berea la 15, manele, rulete, tir sportiv, gogosele si pateuri, floricele de porumb si "bomboane da dovleac si da floare, baetii!", vata roz pe bat de brad, masinute busitoare, box, chiloti la 15 mii, bluzite si fustite din bumbac 100%, bere la pahar si vin cu termen de valabilitate.

GRATAR. Micul e un lucru pretentios. Dar si gustos

SUB VREMURI. Dragaica este o harababura anuala care tine cam doua saptamani, culminand cu sarbatoarea omonima, zisa si a Sanzienelor, la 24 iunie. Sarbatoarea e veche, din mosi-stramosi, iar buzoienii din judet isi aduc aminte cu placere de timpurile bune. Pai si ce vremuri mai erau! De dimineata, cetateanul urban ori suburban isi urca copiii si nevasta in vehiculul sau cu tractiune integral animala si-i ducea la targ sa-i dea in com...dii, sa le cumpere vata pe bat sau sa le arate femeia cu juma’ de fata bovina. Pe urma se oprea langa gratarul pe care sfaraiau carnaciorii, ca sa bea un vin. Vremuri, domnule, nu ca acum, sa se bea bere! Mai tarziu, pe vremea comunistilor si in democratie, Dragaica a imbracat alta metafizica. Au aparut atunci masinutele busitoare, sky-liftul si pustile cu aer comprimat. Dar au ramas si carnaciorii, vinisorul si tuiculita, iar buzoianul a inceput sa-si transporte nevasta si copiii in vehiculul sau numit Dacie cu gratar pe plafon si catel-care-da-din-cap langa luneta.

Sambata insa, Dragaica s-a relansat destul de bine. "Ia uite, Boscodeala (primarul - n.r.) ce-a mai adus, domne! Bravo lui, daca l-am votat. Nu mi-a asfaltat strada, da’ a facut ceva. Ia uite-l pa Arsinel! Da’ ce-a slabit, saracu’, nici nu seamana la televizor", se mira o mahalagita usor mustacioasa. La cinci metri de ea, gasca tineretului cu dinti cariati face baza de cinstitii artisti, pana ce un domn cu autoritate le-o reteaza eficient: "Taceti dracu’, putorilor, ca va ia mama dracu’! Tu-va muma-n c... de cretini!". Mai departe cenzuram, n-avem ce face.

NERVOS. E deja ora trei dupa-amiaza, dar lumea s-a-nveselit sau enervat, dupa caracter. "Auzi, poate vin cu opeceu’ peste astia. Pai ce, neam din neamul meu n-a mancat mici cruzi, bre! Auzi, baeatu’, ia-i p’astia si adu altii mai facuti, ca nu-ti dau banii pe ei. A, si mai adu si niste beri din astea, dar mai reci, asa, ca vreau sa transpir!", se revolta un domn in maiou, cu gauri profesioniste, numai bune de transpirat. Domnul e cu nevasta si copilul. Plictisit de atat stat la terasa, copilul vrea sa se dea in com...dii si e gata-gata sa planga, doamna lacrimeaza de-a binelea, caci o rafala de fum dinspre gratar a lovit-o direct in freza.

HAOLEO! Ia uite-i p-aia ce de bani baga la aparate!

Frumoasa zi, nu? Dar cam scurta, ce sa-i faci, pentru ca pe la ora patru dupa-amiaza niste galeti grele de ploaie au bagat frica si frigul in vizitatori. Noroc cu mesele si gratarele adapostite bine pe sub prelate. Dupa un scurt ragaz atmosferic, care le-a dat ocazia celor vanjosi si abtiguiti sa-si incerce puterea pumnului pe diversele aparate de masurat muschiu’, o noua aversa, de data asta mult mai violenta si insotita de fulgere si trasnete, a pus capat balciului de sambata. In urma, printre picaturile reci, n-a ramas decat refrenul unei manele bizare, capul de afis al zilei: "Nu ma dau, nu ma dau, nu ma dau pe nimenea!".

REVOLTA
"Auzi, poate vin cu opeceu’ peste astia. Pai ce, neam din neamul mea n-a mancat mici cruzi, bre! Auzi, baeatu’, ia-i p’astia si adu altii mai facuti, ca nu-ti dau banii pe ei. A, si mai adu si niste beri din astea, dar mai reci, asa, ca vreau sa transpir!" - buzoian in maiou

COVRIGI

"La Buzau, se stie, se fac covrigii cu cei mai putini toli pe gaura si tuica cu cea mai tare aroma", ne-a declarat un localnic intalnit prin zona garii. Intr-adevar, covrigariile sunt numeroase, dar buzoienii nu-si petrec toata viata rontaind covrigi si dand peste cap dusca dupa dusca de tuica. Un intelectual local, intalnit tot pe langa gara, ne-a lamurit: "In tot orasul se bea constant si se rontaie covrigi democratic, in mod egal". La gara din Buzau, bautura are un scop strict functional: sa treaca timpul mai repede, sa relaxeze nervii navetistului care, dupa opt ore in fabrica, se intoarce acasa sa dea mancare la animale, sa repare gardul, sa dea cu sapa ori sa taie via, sa se lupte cu gura nevestei sau sa le carpeasca vreo doua copiilor. Sau viceversa.