Strada Zborului, rampă de abuzuri

Un bloc de 32 de metri înălţime sfidează cu nonşalanţa specific românească, nu una, ci două zone protejate! Construcţia care se ridică în Sectorul 3 al Capitalei, pe Strada Zborului la numărul 11, ignoră pe rând reglementările prevăzute atât de zona protejată Mântuleasa, dar şi pe cele ale zonei Negustori.

Practic, procentul de ocupare a terenului, dar şi coeficientul de înălţime au fost dublaţi şi chiar triplaţi! În mod normal, un PUZ (plan urbanistic zonal - n.r.) ar fi trebuit să "aducă în legalitate" astfel de derogări. Pentru blocul din Zborului PUZ-ul a fost considerat inutil! Mai mult decât atât, autorizaţia de construcţie a fost eliberată la 1 iunie 2009, în condiţiile în care taxa s-a plătit cu un ordin de plată din 10 noiembrie 2009, adică aproape cinci luni mai târziu.

Cum o autorizaţie de construcţie nu se poate elibera fără să se plătească taxa legală, se poate înţelege că funcţionarii Primăriei Sectorului 3 au închis ochii şi au încercat să păcălească legea. De altfel, "înţelegerea" de care au beneficiat constructorii blocului i-a ferit şi de noua lege a construcţiilor.

Aceasta stabilea încă din octombrie 2009 faptul că avizele de construire pentru zonele protejate sunt emise numai de Primăria Generală. Autorizaţia antedatată a făcut ca blocul din Sectorul 3 să treacă atât peste noile prevederi legislative, cât şi peste prevederile zonelor protejate! Mai mult, din dosar lipsesc atât certificatul de urbanism, cât şi avizul Ministerului Culturii, dar şi al Ministerului Sănătăţii, instituţie ce trebuia să certifice că noua construcţie nu v-a lăsa fără lumină imobilul vecin.

Toate acestea se întâmplă în centrul Bucureştiului, într-o zonă protejată, adică unde, teoretic, nimeni nu ar face nici măcar o zugrăveală fără un teanc de autorizaţii în buzunar! Ba mai mult, noua clădire este lipită de casa vecină şi nimeni nu i-a întrebat pe proprietari dacă sunt de acord. Instituţiile statului s-au arătat uşor indiferente la mai toate plângerile vecinilor rămaşi fără lumină în case şi cu pereţii crăpaţi.

Familia Baran-Cândrea locuieşte în imobilul umbrit de noua construcţie. "Când am cumpărat casa asta, două lucruri ne-au plăcut la ea: vederea Bucureştiului vechi şi faptul că aveam toată ziua lumină solară", povesteşte Paul Baran-Cândrea. Tânărul româno-american este manager de proiecte al Fundaţiei Bill & Melinda Gates, iar ani întregi s-a ocupat de instruirea personalului din administraţia românească. Acum se vede lovit chiar el de toate defectele acesteia.

Constructorul imobilului vecin a săpat o fundaţie chiar la baza imobilului în care el şi soţia locuiesc şi acum stau şi numără zilnic loviturile pe care le încasează clădirea din anii '30, temându-se pentru viaţa lor şi a copilului lor nou-născut. "Nimeni nu face nimic. Am sesizat toate instituţiile implicate, Poliţia, Parchetul... Toată lumea ridică din umeri. Îmi spun că nu pot face nimic pentru a-mi proteja proprietatea", răbufneşte tânărul.

Dacă legislaţia ar fi fost respectată, noua construcţie nu ar fi primit avizele favorabile pentru pretenţiile cerute: opt etaje în zonă protejată! În condiţii normale, avizul de construcţie nu ar fi trebuit eliberat fără ca beneficiarul noii construcţii, Voislava Juriţa, să fi obţinut acordul vecinilor pentru a construi "la calcan", adică lipit de vechiul imobil. "Nici măcar întreţinerea casei nu o vom mai putea face. Orice viitoare lucrare la faţada imobilului nostru nu va fi posibilă, pentru că nu va fi spaţiul fizic pe unde să mai faci intervenţiile", completează Paul Baran-Cândrea.

"Noi am depus la tribunal o cerere de anulare a autorizaţiei de construcţie. Acest demers este o acţiune comună a tuturor vecinilor. Avem teancuri de probe, de la răspunsuri oficiale care demonstrează că nu s-au acordat avizele necesare până la dosarul depus într-un târziu de Primărie în instanţă, asta după ce, la primul termen, nu au de-pus nici un act şi au fost amendaţi, care dovedeşte că nu există toată documentaţia necesară pentru emite-rea autorizaţiei de construire.

Am solicitat de asemenea Prefecturii şi Ministerului Culturii să ni se alăture ca părţi în dosar", a precizat Paul Baran-Cândrea. Şi acest caz, ca multe altele de acest fel, a ajuns în instanţă - deşi faptele menţionate sunt pedepsite penal - judecătorii se fac însă că nu pricep.