Teatrele în nocturnă

În noaptea de miercuri spre joi, bucureştenii sunt aşteptaţi la teatru. Intrarea este gratuită. Actorii vor evolua cu aceeaşi credinţă în arta lor, precum joacă seară de seară, întru bucuria publicului.

Evenimentul se înscrie în seria manifestărilor dedicate celor 550 de ani de atestare documentară a Bucureştiului şi este organizat de Primăria Municipiului Bucureşti prin ArCuB.

Proiectul iniţiat se intitulează "Teatrul de noapte". Unele spectacole vor începe la ora 22:00, altele la 23:00. Unele teatre au programat câte două spectacole sau câte două reprezentaţii ale aceleiaşi producţii.

Teatrul Naţional aşteaptă publicul la Sala Mare, unde se va juca "Comedia norilor", după Aristofan (ora 22:00). În acest spectacol, montat de Dan Tudor, joacă o pleiadă de actori cunoscuţi, printre care Mircea Albulescu, Alexandru Bindea, Răzvan Oprea, Ileana Stana Ionescu, Simona Bondoc, Ovidiu Cuncea, Monica Davidescu, Ilinca Goia.

Teatrul Mic, care a găsit o modalitate ingenioasă de a repartiza locurile, pentru a nu fi îmbulzeală la intrare, a programat "Poimâine alaltăieri", text şi regia Gianina Cărbunariu (ora 22:00), cu Mădălina Ghiţescu cap de afiş, iar la Teatrul Foarte Mic, Oana Pellea şi Mihai Sandu Gruia "spun", de la ora 22:00, "Mă tot duc" ş un spectacol "plin de tandreţe şi nobilă simplitate", pe care l-au regizat aceşti doi excelenţi actori, făcând o adaptare liberă după Shakespeare şi Marc Dore.

În spectacolul de la "Metropolis", intitulat "Cum m-am lăsat..", regia Bogdan Muntean (ora 22:00), Anca Sigartău şi 1-Q SAPRO vor aduce un mesaj comun.

Teatrul Masca vă invită de la ora 22:00 la sediul din Militari să vedeţi comedia lui Carlo Goldoni "Slugă la doi stăpâni", în regia lui Mihai Mălaimare, protagoniştii spectacolului fiind Andrei Gonczi şi Ana Sivu Daponte.

La Teatrul de Comedie sunt programate două spectacole. Horaţiu Mălăele vine cu extraordinarul său recital "Sunt un orb" (Sala Mare, ora 22:00). Să ştiţi că actorul ar putea veni îmbrăcat în negru, pentru că ştie, vorba sa, că sunteţi morţi după el. La Sala Studio (ora 22:30), Mihaela Teleoacă va face, timp de o oră, "Fitness", spectacol regizat de Mihai Bisericanu pe textul lui Jacques De Decke.

"Nottara" a ales să prezinte în nocturnă spectacolul "Hangiţa" de Carlo Goldoni, regia Tino Geirun, cu Constantin Cotimanis, Alexandru Jitea ş.a. (ora 23:00).

Teatrul Odeon vine în faţa publicului, de la ora 23:00, cu "Ionesco - 5 piese scurte" de Eugen Ionescu, regia Alexandru Dabija - o producţie de mare succes, premiată, jucată la multe festivaluri. Din distribuţie fac parte actori îndrăgiţi de public, printre care Dorina Lazăr, Oana Ştefănescu, Antoaneta Zaharia, Ionel Mihăilescu, Pavel Bartoş.

La Teatrul ACT se va juca "Capra sau Cine e Sylvia?" de Edward Albee, regia Alexandru Dabija, cu Marcel Iureş, Emilia Dobrin, Constantin Drăgănescu şi Marius Damian (ora 23:00).

La Teatrul "Luni" (Green Hours) pot fi văzute "Undo 90", regia Radu Apostol, cu Andreea Bibiri şi Cosmin Seleşi (22:00), şi "Stă să plouă" (0:30) - text şi regie Lia Bugnar, cu Marius Manole, Maria Buză, Antoaneta Cojocaru, Tania Popa.

"La Scena" propune, de la 22:00, "Un cuplu ciudat" de Neil Simon, regia Doina Antohi, cu Mirela Zeţa.

Teatrul "Montage la Galerie" organizează "Trei nopţi cu Madox", de Matei Vişniec, regia Radu Bărbulescu (după 22:00).

A îmbrăţişat ideea de a juca în această noapte şi Centrul Naţional al Dansului, care a programat trei spectacole: "Lulu's Room" (Sala Rondă, ora 22:00), "Stage Psychosis" (Sala Rondă, ora 22:45) şi "Dance a Playful Body" (Studio 2, ora 23:20).

• Mişcarea de Rezistenţă

 

"Fără public, spectacolul meu nu poate exista"
Actriţa Doina Antohi a regizat spectacolul "Un cuplu ciudat", care se va juca în spaţiul teatral "La Scena":

"Absenţa receptorului anulează scopul operei de artă. Relaţia dintre public şi operă funcţionează în ambele sensuri, iniţiatorul fiind, fără îndoială, creatorul, pentru că el face «oferta». Nu există un segment anume pe care să-l putem intitula «public de noapte», aşa cum nu putem trasa o categorie a «oamenilor sensibili la frumos». Instituţiile de cultură şi artiştii vor face oferta, iar publicul o va proba. Reacţia lui poate fi anticipată, dar, la nivel de consecinţe şi reverberaţii, niciodată complet intuită. (De aceea, responsabilitatea faţă de ceea ce propagi este uriaşă.)

Dar e mai bine aşa. Ca în cazul oricărui edificiu aflat în stadiu de proiect, există riscuri ce trebuie asumate. Totul funcţionează dihotomic, aşa că a spune că nu putem programa spectacole la ora zece seara pentru că oamenii nu vor veni înseamnă a merge la minima rezistenţă. În mic, fără riscuri, şi implicit fără şansa schimbării de perspectivă, adică a evoluţiei.

Un spectacol frumos se naşte din întâlnirea cu un autor şi implicit cu un text. Întâlnire în sens de vibraţie simultană. Chiar dacă textul a fost scris cu mult timp în urmă. Din asta s-a născut «Un cuplu ciudat, varianta feminină", de Neil Simon. Şi din disponibilitatea creativă a colegilor mei de echipă. Şi din faptul că nu am vrut să aştept şi nu am vrut să renunţ. Nu am vrut să merg la minima rezistenţă. Şi pentru că, atunci când e vorba de meseria mea, prefer riscurile oricărei forme de siguranţă iluzorie."

• Doina Antohi

 

Noaptea, teatrul ne apropie de scenă
Ideea care stă la baza acestei manifestări, de a prezenta într-o noapte spectacole în teatrele bucureştene, aparţine regizorului de film Paul Ţanicui:

"Noaptea le adună pe toate. Frământările de peste zi capătă noi conotaţii, noi valenţe şi în unele cazuri noi dimensiuni. Diferenţele se şterg. Lipsa luminii ne pune într-o altă lumină. Clar-obscurul aduce în faţă ceea ce părea pierdut la începutul zilei. Teatrul jucat noaptea ne aduce mai aproape de scenă pentru că ne face şi pe noi participanţi la el. Poate teatrul ar trebui jucat doar noaptea, atunci când ne vine mai uşor să credem; când cuvintele, mişcarea, gesturile, atitudinea sunt luate ca atare şi nu filtrate prin neajunsurile zilei.

Teatrul de Noapte nu e noaptea albă a teatrelor. Nu te duci să vezi teatrul ca la muzeu. Actorii nu sunt doar nişte exponate care dau bine şi după miezul nopţii. E un eveniment artistic în sine, un «performance» la care participă majoritatea teatrelor din oraş, în acelaşi timp şi cu aceeaşi intensitate. Simplitatea ideii a vorbit de la sine. N-a fost nevoie de prezentări, explicaţii, timp de gândire. A fost cazul fericit când un lucru gândit de tine are un nume comun şi e înţeles de toţi. Genul de idee care după ce a fost scoasă la lumină trăieşte de la sine; practic, oricine şi-o poate revendica.

Mulţumesc tuturor oamenilor cu care am vorbit şi care s-au implicat: celor din teatre; de la Primăria Capitalei; de la ArCuB; actorilor; celor de la «tehnic», care îi vor susţine pe actori. Şi, nu în ultimul rând, Jurnalului Naţional, fără de care acest eveniment nu ar fi avut loc".

• Paul Ţanicui

Remunerare prin actul cultural
Directorul ArCuB, Mihaela Păun, argumentează necesitatea organizării în Bucureşti a evenimentului "Teatrul de noapte".

Jurnalul Naţional: "Teatrul de noapte" este un proiect nou, organizat de Primăria Municipiului Bucureşti şi de ArCuB. Credeţi că ar putea avea acelaşi impact ca şi Noaptea albă a muzeelor, bunăoară?
Mihaela Păun: Cu siguranţă că da. Şi când spun acest lucru mă bazez pe experienţele deja avute din 2007, când am organizat prima Noapte Albă a Bucureştiului, eveniment la care teatrele bucureştene aflate în subordinea municipalităţii au avut spectacole cu intrare gratuită după ora 21:00. De altfel, experienţa de atunci am repetat-o şi anul trecut, dar şi anul acesta, la Zilele Bucureştiului.



Impactul la public
Care este scopul prezentării spectacolelor de teatru după orele la care publicul este obişnuit? Va fi organizat din nou un asemenea eveniment dacă sălile vor fi pline miercuri noaptea?
În general, menirea unor asemenea spectacole este de a nu deranja în nici un fel programul normal de funcţionare a teatrelor, dar nu numai atât. Peste tot în lume, dar şi la noi, în ultimul timp moda Nopţilor Albe (a muzeelor, galeriilor, a bisericilor, a teatrelor) s-a extins. Şi pentru acest tip de evenimente vă asigur că există un public foarte numeros.


Indiferent de ce impact vor avea spectacolele la această oră, aţi putea finanţa producţii care să fie prezentate special la ore târzii?
Nu numai că putem, dar chiar ne dorim să fim implicaţi în acest tip de evenimente. În 2007, municipiul Bucureşti, prin ArCuB, a devenit membru în clubul Nopţilor Albe Europene din care fac parte oraşele: Paris, Madrid, Riga etc. În fiecare an se adaugă câteva capitale. Am participat la unele întâlniri ca membri în acest club şi vreau să vă spun că sunt oraşe în care se dezvoltă o adevărată activitate de turism cultural pe parcursul acestui eveniment. Sunt deschise magazinele, restaurantele, toată lumea e pe străzi, oamenii se împrietenesc, socializează. E o atmosferă deosebită. O dată cu debutul din 2007, i-am impresionat pe partenerii noştri cu ceea ce am reuşit să facem într-un timp foarte scurt şi mi-am dorit de atunci să repetăm an de an această experienţă deosebită.


Cum au reacţionat directorii de teatru atunci când li s-a propus să participe cu spectacole la "Teatrul de noapte"?
Bine, ca de fiecare dată când colaborăm. Experienţe similare ne-au convins că merită atât efortul logistic, cât şi resursele financiare alocate.


De ce credeţi că este avantajos să finanţezi asemenea proiecte?
Pentru că reuşim să impunem un tip de eveniment foarte la modă şi apreciat peste tot; pentru că noi, ca Centru de Proiecte Culturale, ne îndeplinim una dintre meniri, aceea de a oferi bucureştenilor evenimente de calitate cu acces gratuit. În felul acesta, o parte din taxele şi impozitele plătite de contribuabilul bucureştean se întoarce la el, printr-un act de cultură.