De ce i-a vrut Teodor Meleşcanu "ţigani"

Fostul ministru de Externe, Teodor Meleşcanu, lămureşte contextul în care s-a propus pentru prima dată înlocuirea termenului "ţigan" cu cel de "rom".

În 1993, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a recomandat tuturor ţărilor membre să folosească în documentaţia oficială termenul "roma" pentru a denumi această comunitate, spune Meleşcanu. În acea perioadă, România nu era membră a Consiliului Europei, aşa că recomandarea nu ne viza în mod direct. "Noi am avut statut de invitat la reuniunea la care s-a votat recomandarea, în condiţiile în care România era deja în procedurile de aderare la acest organism. În virtutea acestui lucru, şi România a analizat aplicarea acelei recomandări care făcea ca în documentele româneşti să fie folosit termenul «rom»", a explicat Meleşcanu. Propunerea înaintată Consiliului Europei de schimbare a numelui etniei a venit din partea organizaţiilor de ţigani din diferite ţări, care au făcut un lobby intens pentru acest lucru, precizează fostul ministru de Externe.

În 1995, Teodor Meleşcanu a înaintat un memorandum către premierul de la acea vreme, Nicolae Văcăroiu, în care preciza că noua denumire a unei etnii extinsă pe tot continentul va determina confundarea ei cu românii şi România.

CONTEXT ELECTORAL
"Am atras atenţia asupra pericolului de a fi confundaţi, lucru care ne va crea o mare problemă. Pe paşapoartele româneşti exista vocabula «ROM» înaintea numelui titularului paşaportului, care evident venea de la România. Un alt argument pe care l-am expus în memorandum era acela că majoritatea societăţilor cu capital de stat conţin în titulatură particula «rom»: Tarom, Rompetrol (la acea dată companie de stat - n.n.)", îşi expune Meleşcanu argumentaţia. Memorandumul nu a fost aprobat de premierul Nicolae Văcăroiu, dar a provocat o campanie de presă virulentă împotriva ministrului. "Ziarul România liberă a prezentat acel memorandum cu acuzaţia de xenofobie şi rasism. L-au dat în facsimil şi au provocat o anumită presiune publică, dar totul trebuie privit în contextul electoral, pentru că în 1996 erau alegerile", mai spune Meleşcanu. "Fiecare etnie are dreptul să se numească cum vrea, dar în acest caz riscăm să devenim victima unei confuzii de care şi noi avem dreptul să ne apărăm", încheie Meleşcanu, spunând că îşi menţine părerea pe care a expus-o în 1995.

 

Opiniile cititorilor

Cititorii continuă să posteze pe www.jurnalul.ro opiniile lor despre propunerea Jurnalului Naţional de a se folosi cuvântul ţigan în loc de rom. Redăm una dintre ele: "În mod normal, oamenii aparţinând unei comunităţi etnice sunt mândri de identitatea lor specifică (...). De ce oare nu vor acelaşi lucru şi ţiganii? Din păcate, termenul de ţigan are, într-adevăr, o nuanţă peiorativă, dar nu în sensul dorit de activiştii comunităţii respective (în sens rasial), ci în sens comportamental, asociindu-se cu manifestările asociate ale multor persoane din această comunitate. Din acest motiv, activiştii respectivi consideră probabil că termenul de ţigan nu mai «rentează» şi se preferă un neologism. Dar şi acest termen relativ nou (unii zic că ar fi vechi, dar cert este că marea masă a ţiganilor îl ignoră) este deja compromis şi, în plus, îi mai compromite şi pe ceilalţi cetăţeni ai României. În prezent, ţiganii noştri merg prin Europa (în special) sub denumirea de romi, iar comportamentul multora dintre ei este binecunoscut. Din această cauză, termenul de rom este chiar mai larg compromis decât era până nu demult termenul de ţigan, purtat de oameni care nu prea ieşeau din ţară".

 

"Prefer să-mi spun ţigan"

Deputatul PSD Mădălin Voicu, fiul renumitului violonist Ion Voicu, nu are nici o reţinere în a se declara "ţigan", chiar dacă, admite el, acest termen este peiorativ, iar folosirea lui ar putea costa România la UE. El spune că preferă să i se spună ţigan pentru că nu are complexe, precum majoritarii. "Prefer să-mi spun ţigan pentru că n-am complexe, majoritarii au complexe pentru că ei cred că dacă se spune rom şi român se face confuzie. Dar dacă scoatem cuvântul de rom şi rămân românii şi la romi se spune ţigani, românul e mai bun? E mai puţin hoţ, mai puţin pervers, mai puţin golan, derbedeu? Ăsta-i un complex. E o frustrare. Băi, sunt de acord să se spună ţigan. Dar atunci să se spună şi moldoveanului moldovean, nu român. Evreului jidan... ungurului... Şi jidan e peiorativ. Eu n-am complexul ăsta. Eu sunt ţigan. Bun. Dar nu asta înseamnă dreptate. Primitivismul unor români care se joacă cu acest termen ne va costa la UE.  Pentru că recomandarea de denumire rom/ţigan este din 2000", a declarat Mădălin Voicu în emisiunea "Vorbe Grele" cu Victor Ciutacu, de la Antena 2. Şi sociologul Marius Pieleanu, prezent în emisiune, a susţinut că termenul de ţigan este peiorativ, susţinând necesitatea realizării unei cercetări la nivel naţional pe tema utilizării acestui termen în loc de rom.