Un caz grav de corupţie şi trafic de influenţă

După ce a apelat în zadar la organele legii (Poliţie, Parchet), Laurenţiu Petrovici a decis să îşi spună povestea la rubrica "Cetăţeanul revoltat". O poveste tristă, care s-a încheiat după luni de teroare cu moartea unui om - a mamei sale. O femeie în vârstă, hăituită şi terorizată de administratorul blocului, personaj controversat şi de neoprit în acţiunile sale.

"Încerc să sintetizez evenimente, date, nume din această tristă poveste care s-a încheiat cu moartea unui om. Locul de desfăşurare: o asociaţie de proprietari de pe raza Sectorului 6, încăpută pe mâna unei grupări infracţionale (preşedinte, administrator, cenzor, comitet).

Aş dori să mai adaug că afirmaţiile mele au totală acoperire în realitate. Mama mea locuia la această adresă (Dealul Ţugulea 2-12, Bl. 8, Sect. 6) din anul 2000, când, special pentru a ţine sub control starea ei de sănătate (hipertensiune şi tensiune oscilantă), împreună cu sora mea i-am cumpărat o garsonieră. În vara anului 2008, într-unul din nu foarte multele momente de spirit civic (nu avea conflicte cu nimeni din bloc), îi atrage atenţia preşedintelui asociaţiei de locatari că nu este consecvent cu sumele pe care susţinea că le primeşte din închirierea spaţiilor comune.

În acest moment se declanşează teroarea şi hărţuirea sistematică din partea preşedintelui de asociaţie, căruia i se aliază o altă persoană (cenzorul asociaţiei). Nimic nou sub soare pentru un individ fără ocupaţie, devenit preşedinte al asociaţiei de locatari, poziţie pentru care s-a luptat din răsputeri, fiind de altfel bănuit că a incendiat în mai multe rânduri uşa apartamentului fostei echipe de administraţie."

ÎNCEPUTUL COŞMARULUI...
"Revenind însă la situaţia mamei mele şi a celeilalte persoane (tot o doamnă în vârstă) care a îndrăznit să atragă atenţia asupra sumelor câştigate din închirierea spaţiilor comune - aceste două persoane depun plângere la Poliţia Capitalei, Secţia 21 fiind ocupată atunci cu soluţionarea unor incidente prilejuite de campania electorală de la mijlocul anului 2008. Am primit în termenul legal asigurări de la domnul director al Poliţiei Capitalei, Marian Tutilescu, că individului i s-a atras atenţia să aibă un comportament civilizat şi decent în relaţia cu vecinii.

Cu toate asigurările Poliţiei şi cu tot efortul surorii mele, care în repetate rânduri l-a atenţionat pe acest individ să ne lase mama în pace, să n-o mai hărţuiască, având în vedere starea precară a sănătăţii sale (drept răspuns a primit o ploaie de înjurături şi o flegmă în plină figură), preşedintele asociaţiei de locatari şi-a continuat nestingherit actele de hărţuire, jignire, molestare. Este de menţionat faptul că pe durata mai multor luni mama mea a primit constant telefoane la ore târzii în noapte sau a fost sunată la sonerie - de câte ori răspundea nu era nimeni de găsit - nici la celălalt capăt al firului şi nici în faţa uşii.

Secţia 21 de Poliţie a dat curs sesizării şi începe ancheta prin culegerea de declaraţii de la persoanele care semnaseră suplimentar petiţia. Încă din această fază apar primele semne de întrebare în legătură cu comportamentul agentului de proximitate Dinu Gabriel, care în încercarea de a-i învrăjbi pe vecini între ei le arată unora ce au declarat ceilalţi. Oamenii, temându-se să nu fie chemaţi în instanţă ca martori la un eventual proces, renunţă la acuzaţii şi nu-şi mai susţin în totalitate punctul de vedere.

Din păcate însă, se petrece exact lucrul de care ne temeam cel mai tare şi, la data de 22 iulie 2008, mama mea suferă un accident vascular cerebral cu consecinţe foarte grave. Acest lucru s-a întâmplat după două luni de hărţuire severă, în pofida tuturor asigurărilor date de Poliţia Capitalei, fără ca individului Ion Simion să i se întâmple ceva. În luna august 2008 am sesizat din nou Poliţia despre cele întâmplate.




Domnii cu care am vorbit mi-au cerut toate datele despre locaţia în care este internată mama mea, ceea ce m-a făcut să cred că în sfârşit vor verifica dacă afirmaţiile mele sunt adevărate şi vor cerceta cazul aşa cum se cuvine. Nu s-a întâmplat însă nimic. După ce am sesizat din nou Poliţia, într-un final, la data de 12 octombrie, a venit la domiciliul mamei mele adjunctul-şef al Secţiei 21 de Poliţie, Victor Vătui, împreună cu agentul de proximitate Dinu Gabriel, în care vă spuneam mai sus că nu avem încredere. Însă la o banală întrebare a surorii mele adresată agentului de proximitate - «O mai recunoaşteţi pe doamna?

Vedeţi în ce hal arată şi în ce situaţie a ajuns?», am primit un răspuns halucinant din partea acestuia: «Doamnă, eu nu am discutat cu persoana în cauză niciodată la această locaţie». Bănuielile noastre în legătură cu «corectitudinea» acestui agent au fost confirmate încă o dată, mai ales că el împreună cu un alt coleg se «ocupase» de acest caz. L-am rugat atunci pe adjunctul Secţiei 21 să-mi identifice echipa care a făcut ancheta, momentan, însă nu am primit nici un răspuns clar.

Fiind extrem de intrigaţi să aflăm ce a determinat atâta ură împotriva unui om în vârstă şi bolnav m-a făcut să solicit efectuarea unui control al documentelor Asociaţiei de Locatari a blocului la care am făcut referire pe tot parcursul acestei expuneri. Controlul s-a desfăşurat la data de 4 noiembrie 2008, când, cu surprindere, aceeaşi secţie de poliţie mi-a pus la dispoziţie doi agenţi, deşi eu nu solicitasem acest lucru şi pe care doar Primăria de sector putea să-l facă în urma unei cereri.

Nici până în ziua de astăzi nu am aflat motivul prezenţei celor doi agenţi, însă, chiar şi în prezenţa lor, administratorul Ion Simion - prezent şi el să asiste la control - nu a contenit cu injuriile şi jignirile la adresa mea şi a mamei mele. La 5 noiembrie, mama se stinge din viaţă, lăsând în urmă pe lângă o imensă tristeţe multe semne de întrebare asupra celor întâmplate."

UN CAZ CONTROVERSAT
"Nu am renunţat şi la câteva săptămâni m-am adresat Parchetului Sectorului 6, în speranţa că va declanşa totuşi o anchetă internă. Ţin bine minte că în încercarea de a mă intimida, m-am trezit urmărit în plină stradă de pârât. În tot acest timp, oamenii din bloc continuau să fie hărţuiţi şi ameninţaţi de acest individ, pe care nimeni nu păre să-l oprească nici până astăzi. Într-un final, văzând că Poliţia ezită să ia vreo decizie sau să ofere răspunsuri clare, am decis să mai fac o vizită Parchetului.

Acolo, grafiera mi-a comunicat că dosarul cu pricina fusese clasat, decizându-se astfel încetarea oricărei investigaţii. Cu toate acestea, eu nu primisem nici un răspuns oficial."

Multe întrebări, răspunsuri zero
"Ar mai fi multe de povestit, dar vă pot spune clar că avem în faţă un caz grav de corupţie şi trafic de influenţă la nivelul unor instituţii esenţiale într-un stat de drept. Ştiu că posibilităţile mele de control sunt limitate, dar individul la care am făcut referire (n.r. - administratorul blocului) se ocupă cu închirierea ilegală a spaţiilor comune, fără a avea acordul individual al tuturor proprietarilor, aşa cum cere legea.

Se ştie printre proprietari că unul dintre aceste spaţii ar fi închiriat chiar de un poliţist. Mai mult, pârâtul s-a lăudat în numeroase ocazii că nu se teme, fiindcă are relaţii în Poliţie şi, mai mult, ştie cum să se apere, fiindcă ar fi frecventat cândva penitenciarele. Mai mult, tot această persoană a lansat ideea vânzării acestor spaţii, lucru aproape imposibil, atunci când vorbim de acceptul tuturor celor 123 de proprietari. O altă îndeletnicire a sa este crearea unor fonduri de reparaţii care se topesc în lucrări de doi bani, lucrări ce au în spate oferte trucate. Vă mulţumesc pentru interes, Laurenţiu Petrovici."