x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Noi nu suntem Flamanzi!

0
Autor: Anca Scarlat 05 Feb 2007 - 00:00
Noi nu suntem Flamanzi!


Masini de lux. Case mari, oameni mandri, de o eleganta usor exagerata. Curatenie pe strazi si liniste. Magazine, restaurante, hipermarketuri. Viata culturala. Cea mai curata gara din toata tara, monument istoric. Asa arata cartierul sucevean Burdujeni azi. La o suta de ani de la atacurile taranilor rasculati.

BURDUJENI l Vechiul targ este astazi cartier sucevean, recunoscut pentru gara si bazar
Masini de lux. Case mari, oameni mandri, de o eleganta usor exagerata. Curatenie pe strazi si liniste. Magazine, restaurante, hipermarketuri. Viata culturala. Cea mai curata gara din toata tara, monument istoric. Asa arata cartierul sucevean Burdujeni azi. La o suta de ani de la atacurile taranilor rasculati.

Ce-i drept, a durat cam mult, 12 ani, refacerea Garii Burdujeni. Dar, din cate am vazut, a meritat. Seful de statie provine dintr-o familie de intemeietori ai fostului targ Burdujeni si poarta numele stramosilor lui, Burduja. Este unul dintre bucovinenii mandri de originile lor, chiar daca, luat la bani marunti, recunoaste ca Bucovina istorica incepea la cativa kilometri mai incolo...

"NOI SUNTEM BUCOVINENI!". Nici unul dintre sucevenii pe care i-am intrebat de rascoala n-a vrut sa recunoasca adevarul istoric. Toti s-au revoltat si ne-au explicat incruntati si enervati ca la ei, in Bucovina, nu exista situatia precara din Botosani. "Duceti-va in judetul vecin, la Flamanzi, daca vreti sa mergeti pe urmele rascoalei. Noi eram sub austrieci!", spuneau toti, de la directorul Complexului Muzeal Bucovina, prefect, primari, secretari pana la simpli trecatori de pe strada. Replicile au fost identice, ca si cum s-ar fi vorbit inainte de a se intalni cu noi. Asta pentru ca actualul judet Suceava include Bucovina, la care s-au adaugat judetele din vechiul regat. Iar intre cele doua zone ale orasului-resedinta, Itcani si Burdujeni, dintre care doar primul era in Bucovina, astazi se face diferenta doar "in familie". In fata "intrusilor" ca noi nu a fost sucevean care sa recunoasca, de exemplu, ca Burdujeni este zona "de mana a doua".

LA PATRU PICIOARE. Am apelat, pentru mai multe amanunte picante, la Cristi, un tanar inginer sucevean, care ne-a fost ghid prin Burdujeni si prin Itcani. Si ne-a aratat cate ceva din "dedesubturile" Sucevei, asa cum e ea cand nu se expune strainilor. Cu barfele, furaciunile zonale, strazile pe care Primaria a uitat sa le mai asfalteze, precum cea dinspre Dragomirna. Cu "Lacustra" - sau "La 4 picioare" - , o bodega muncitoreasca de poveste (de groaza), undeva, la intrepatrunderea dintre cele doua cartiere istorice, chiar pe malul raului Suceava, care le desparte. Unde ne-a facut cinste cu bere Suceava, in niste sticle de care nu mai vazuseram de prin 1987, cand le colectam pentru norma scolii. Dar dincolo de toate aceste aspecte, nelipsite din toate orasele tarii, Suceava este o urbe foarte bine dezvoltata economic si cu multi oameni muncitori. Asta se vede cu ochiul liber. "Nu Banatu-i fruncea. Bucovina-i fruncea!", ne-a mai spus Cristi, ca o concluzie, in timp ce-si barfea concitadinii.

ORGOLIU DE SUCEVEAN. "In Bucovina exista o mandrie pe care nici in Ardeal n-o mai gasesti. Nici comunistii n-au reusit sa schimbe mare lucru", ne-a confirmat Emil Ursu, directorul Complexului Muzeal Bucovina. "Dupa ’90 am desfiintat sala rascoalei de la 1907, pentru ca noi consideram ca nu ne reprezinta", a mai spus acesta. Si, intr-adevar, in muzeu n-am gasit nici o urma a rascoalei. Doar atunci cand unul dintre muzeografi a deschis depozitele am vazut cateva haine si obiecte personale ale unuia dintre taranii care au fost descoperiti de cercetatori pe teren. Gheorghe Ilie Apavaloaie, din satul Rotunda, fusese eroul muzeului pana in decembrie ’89. Dar istoria fusese oricum rescrisa in comunism, pentru a corespunde cerintelor ideologice. Sucevenii sunt foarte suparati pe fratii lor din Botosani, de care se simt invadati. Unii spun ca 70% dintre locuitorii orasului sunt veniti de dincolo, de la saracie. Si au profitat de plecarea multor tineri la lucru, in afara tarii. "Pe botosaneni ii recunosti usor aici. Ea se scoala la 7, se duce la munca. El se scoala la 9 si se duce in carciuma. Umbla pe strada beat, cu mainile in buzunare si burta pe-afara. Seara, ea vine de la serviciu, ii face lui de mancare, spala vasele. El mananca, o bate si se culca. A doua zi, la fel", ne-a spus un sucevean suparat, intre doua varste. "Exista o moda sa vii in Bucovina la Metro. Botosanenii vin cu familiile sa-si faca poze cu Metro si cu McDonald’s. Sa-i vezi duminica la papion cum se pozeaza in fata la McDonald’s. Te umfla rasu’", ne-a mai spus cineva.

KALASHNIKOV SI SOSETE. Targul Burdujeni si-a pastrat traditia de zona comerciala. Una dintre principalele atractii este bazarul, unde, daca ar fi sa dam crezare spuselor catorva suceveni, gasesti orice fel de marfa, de la kalashnikov la sosete. Cu taxele stau mai prost, dar tocmai asta atrage, pentru ca preturile sunt mici. Baietii de la Garda Financiara se distreaza pe cinste. Chiar cand am fost noi la Suceava le pregatisera targovetilor controale zilnice. Iar amenzile curgeau. Insa breasla bazaristilor nu se lasa cu una, cu doua. Au avut chiar si un lider sindical, Genilone Sfecla, care a aparut pe listele de consilieri locali la ultimele alegeri. N-a avut castig de cauza..

Marin Raica/JURNALUL NATIONAL
CIVILIZATIE. Sala principala a fost nchisa pentru a se proteja ca monument istoric

ECONOMIE PUTERNICA. In oras si in imprejurimile lui se construieste de zor. S-au vandut suprafete uriase de teren, s-au demolat vechile fabrici care nu dadeau randament. Se investeste in afaceri imobiliare, de la hipermarketuri si hoteluri de lux pana la apartamente in zona Burdujeni. "Noi avem aici, in Radauti, investitii de peste 500 de milioane de euro, capital austriac", ne-a spus prefectul judetului, Orest Onofrei. "La ora actuala, din punctul de vedere al dezvoltarii economice, nu este granita intre fosta Bucovina si fostul regat, in privinta localitatilor care tin de judetul Suceava. Exista un fel de compensare. Dupa ruperea Bucovinei in doua i s-au adaugat localitatile din celelalte judete", ne-a mai explicat el. "Noi facem eforturi foarte mari sa aratam ca Bucovina nu inseamna numai manastiri. Turismul este dezvoltat in toate formele sale, de la rafting, plimbari cu pluta, calarie si agroturism la turism de afaceri. Avem si un proiect prin care urmeaza sa punem in valoare Falticeniul pentru agrement."

AEROPORTUL RASCULATILOR. Fostul sat Salcea de la 1907 este acum oras. Are si aeroport international. Nu este el in cea mai buna stare, taxele sunt cam mari, dar edilii promit investitii serioase si conditii mai bune. Oricum, Salcea e in plina dezvoltare economica. "Cred ca orasul Salcea este acum unul dintre cele mai frumoase, chiar daca face parte din fostul regat. Un atu este si aeroportul. Nu este nici o deosebire intre Salcea si celelalte orase din Bucovina", spunea si primarul Sucevei, Ion Lungu. "Aceasta influenta bucovineana si-a spus cuvantul si fata de zonele limitrofe. Sper ca municipiul Suceava sa devina un punct de atractie pentru cat mai multi investitori. Sunt deja foarte multe hipermarketuri in oras si la marginea lui. Cel mai mare Mall din tara se va face la Suceava. Cred ca revenim la vechea traditie a Sucevei, atestata inca din vremea lui Stefan cel Mare, comertul. Piata imobiliara este mai ridicata decat in celelalte judete din aceasta regiune a tarii", ne-a mai explicat primarul, cu o vadita mandrie de bucovinean.

12 ANI DE REPARATII
Cladirea Statiei CF Burdujeni este monument istoric. Lucrarile pentru reamenajarea sa au durat 12 ani. Dar a fost inaugurata anul trecut in luna decembrie. La 1868, prin Decretul-lege nr. 941, semnat de domnitorul Carol I, se puneau bazele constructiei liniei ferate Suceava - Iasi, cu ramificatii spre Roman si Botosani. Linia de cale ferata Burdujeni - frontiera - Roman a fost data in folosinta la 15 decembrie 1869. In 1892, pe un teren pus la dispozitie din mosia Burdujeni, pe valea mlastinoasa a raului Suceava, o zona plina de izvoare locale, incepeau lucrarile de construire a noii gari. Terenul a fost desecat. Gara Burdujeni a fost construita dupa modelul celei din Frieburg, Elvetia. Cu ziduri din caramida rosie lustruita, de la fabrica Ciurea, care apartinea Caii Ferate. Constructia s-a finalizat in 1898, iar copertina peronului principal si alte instalatii auxiliare, in 1902.
Citeşte mai multe despre:   un secol de flamanzi,   ne-a,   suceava,   bucovina,   burdujeni

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de