VIATA MEA E UN ROMAN
UN JOC - Si-a zis ca o data in viata are dreptul la o nebunie si a dat la IATC
Are ochi albastri, strungareata, codite roscate si⦠chef de aventura. Doar ii Anca Sigartau. A plecat cu trei copii, tot atatia caini si o pisica in America, unde a descoperit ca i-ar placea sa faca si regie. A realizat show-ul "Vreau sa fiu actrita" la care zice ca a muncit de cand avea 5 ani.
MIRA MUNTEAN
SCENA. In fata oglinzii din cabina ei, de la Teatrul Bulandra isi petrece zi de zi ore in sir pentru a intra cat mai bine in pielea personajelor
|
AR FI FRUMOS! Isi aminteste ca la cinci ani a vazut primul spectacol. (Mama ei zice insa ca a fost "din burta" prima intalnire a Ancutei cu teatrul; insarcinata fiind, a mers la Opereta si acolo a simtit prima data cand s-a miscat copilul.) "Parca acum vad sala de la Gradina Icoanei, unde se juca "Elisabeta", in regia lui Liviu Ciulei. M-au fermecat reflectoarele. Era ca o magie. Ma uitam la acele lumini albastrii ce se aprindeau si se stingeau. Acea senzatie din copilarie a stat la baza spectacolului pe care l-am gandit si l-am facut dupa 30 de ani, "Vreau sa fiu actrita". Asa ca, pot spune ca am lucrat la acest spectacol de la 5 ani." Cat timp a fost la liceu, nici prin cap nu i-a trecut sa se faca actrita. Se trezea pe scena cantand la pian, ca doar trebuia sa-si demonstreze virtuozitatea in fata unei comisii pentru examenele anuale. "Insaila" cu nonsalanta, incurca intotdeauna pasajele, semn clar ca nu se omorase cu studiul, "dar reuseam sa improvizez si cu o lejeritate vecina cu nesimtirea, eram coautor cu Mozart, Bach, Beethovenâ¦" Teatrul era departe de gandurile ei. Pana cand, intr-o zi, la o repetitie de pian, Gelu Colceag o intreaba: "Auzi, tu te-ai gandit vreodata sa dai la teatru?" "I-am zis, nu, dar ar fi frumos". Tocmai intrase in clasa a XII-a. Sigur, uitase repede acest episod. Prin decembrie, acelasi Gelu Colceag o intreaba daca a inceput sa se pregateasca pentru teatru. Abia atunci a luat si Anca in serios chestia cu teatrul. "Daca nu m-ar fi intrebat si a doua oara, n-as fi dat la teatru. Ma pregateam pentru ASE, voiam sa fac management, sa conduc un hotel. Eram toba de economie politica, matematica si fizica." I-a convins pe ai ei ca o data in viata are dreptul sa faca o nebunie, asa ca va da la teatru. Facea pregatiri si pentru Institut, dar si pentru Conservator. A ales totusi sa-si incerce norocul la teatru, unde a reusit din prima, pentru ca "a existat o comisie de oameni minunati"⦠Dem Radulescu, Sanda Manu, Olga Tudorache, Octavian Cotescu. A intrat la clasa profesorului Dem Radulescu.
DE CURSA LUNGA. Rolurile de pe scena au mers de trei ori in paralel cu cel de mama. Nu a renuntat la teatru cat a fost gravida. Sonia (15 ani), Teodor (13) si Iosif (9) au fost carati de mici, cu saculetul, la repetitii ori la spectacole. Dupa ce l-a nascut pe Iosif avea vreo 70 de kilograme. "Dar nu puteam sa stau acasa si m-am dus sa joc. Marcel Iures trebuia sa ma ridice in brate⦠s-a auzit un "ha"⦠n-a putut sa ma ia.
|
Citește pe Antena3.ro
CALATORIA. In 2002 a obtinut Green Card, si-a luat copiii si a plecat in America, unde s-a simtit acasa. A stat in Augusta, Georgia. Dimineata avea cursuri cu studenti, apoi, dupa amiaza incepea repetitiile. Ii mergea bine ("pentru prima data in viata mea"), dar copiii trageau de ea ca vor sa se intoarca in tara. Au castigat copiii, care, uneori, pot fi tare cruzi. "Asa i-am crescut, ca ei sunt intotdeauna pe primul loc. Si, chiar daca au vazut ca ne merge bine, nu s-au putut adapta." S-a intors in tara nu inainte de a castiga cu piesa "The Forces of Light" premiul pentru cel mai bun spectacol studentesc in SUA. A venit in Romania fara regrete, fiindca "regretele de ieri si cu grijile zilei de maine iti fura ziua de azi". Asa ca nu mai priveste in urma. Spune ca, daca n-ar fi ajuns in America, nu ar fi descoperit niciodata ca ar putea sa faca regie. Cand a ajuns la Bucuresti, s-a dus si a dat examen la master, regie⦠Se bucura acum ca este din nou studenta. "America e acel sistem "hai sa vedem, hai sa incercam". La noi, totul e "nu se poate!"" Dar isi mangaie sufletul spunandu-si ca in America nimeni nu a luat-o in brate pe strada, pe cand in Romania zambetele oamenilor pe care ii intalneste pe strada⦠Sigur, nu poate plati facturile la lumina, gaze, intretinere cu aceste zambete.
ALESUL
|
Ar vrea ca ziua sa aiba 100 de ore, pentru cate are si doreste sa faca; sa ajunga sa se distreze cu nepotii; sa faca regie. Canta (sau comunica altfel), blues&soul, pian si voce, in formatia Summerset, cu doi baieti de la Conservator si inca doi colegi de teatru si se mai cearta cu mijlociul sa puna mana pe carte⦠Cand se uita in urma, o intristeaza ca nu are o familie. Nu pentru ca i-ar fi frica de singuratate, ci pentru ca asa a lasat Dumnezeu pe pamant ca barbatul ales sa stea cu femeia lui pana la adanci batraneti, sa fie unul, sa faca copiiâ¦
|