Venera Rogozea - 25 de ani de succese

Venera Rogozea este singura mezzo-soprana din generatia de aur a Operei Romane care mai este in viata. Are 92 ani si traieste singura, doar cu amintiri. A ridicat sali in picioare, iar acum nu mai doreste decat sa aiba bani pentru medicamente.

Face parte din generatia de aur a Operei Romane. Singura care mai traieste. La 92 de ani, mezzosoprana Venera Rogozea traieste departe de forfota strazilor. Din casa nu a mai iesit de sapte ani. A ridicat sali in picioare, a inzestrat cu stiinta sa zeci de invatacei in ale cantatului. Daca ar fi avut si urmasi, ar fi avut totul.

Ochi migdalati, verzi-olive, fruntea lata, par blond, bogat si ondulat. Chipul Venerei Rogozea zambeste cochet de pe hartia fotografiilor ingalbenite de trecerea timpului. "Aici aveam 20 de ani! Si aici, 40! Iti vine sa crezi?", ma intreaba femeia. Si-o unda de mandrie palpita usor pe buzele ei, caci mare diferenta intre cele doua chipuri nici ca s-ar putea gasi. Si cum altfel cand "toata viata mi-a placut sa fiu ingrijita si aranjata? Daca nu imi placea o rochie, varsam cerneala pe ea!", spune artista, ascunzandu-si chicotelile in causul palmelor. Acum isi sprijina anii intr-un baston "facut pe comanda, cu maner aurit". Peste opt ani ar deveni centenara. Dar nu mai asteapta nimic. Cei 92 de ani sunt pentru cantareata de opera "o greutate prea mare pentru un corp de 59 de kg".

MOBILA VIENEZA SI EDUCATIE SPARTANA. Venera Rogozea este singura solista din generatia de aur a Operei Romane care inca mai traieste. Dinu Badescu, Mircea Lazar si toti greii Operei au disparut. A ramas singura. Sora si cei doi frati s-au dus in lumea celor drepti. "Pe mama am pierdut-o cand aveam doar 34 de ani! Ce greu a fost!", suspina doamna Rogozea. Amintirea femeii blande si fragile, dar si a tatalui ii picura emotie in voce: "Tata era un barbat inalt, mama era maruntica. Era un om dur, iar educatia pe care ne-a dat-o a fost una spartana: «Dupa supa nu aveti voie sa beti apa! La masa se sta drept si nu se ciolfaie!». Niciodata insa nu i-am auzit certandu-se: fie mama era prea inteleapta si stia sa calmeze lucrurile, fie au avut puterea sa ne fereasca privirile si auzul de astfel de lucruri".

CANTAT VERSUS MEDICINA. Bunic - inventator stabilit in Franta, unchi - profesori universitari in strainatate, tata - inginer, familie care batea moneda puternica pe cultura si pe studii inalte. Nu intamplator, copila Venera, la 19 ani, a fost trimisa la studii ba la Viena, la unchii mamei sale, ba in Germania. Italiana, germana, franceza nu i-au fost straine. Le-a invatat cu pofta, fie prin cantec, fie prin lectura, cele doua mari pasiuni ale sale. S-a pregatit indelung pentru a intra la Facultatea de Medicina. A ignorat fiorul artistic pe care il simteau mai toti membrii familiei, spunandu-si ca nu e ea in stare de o cariera muzicala. "Tata de tanar avea un flaut din lemn de abanos cu clape de argint, mama canta aria din «Madame Buterfly», fratele cel mare la vioara, iar cel mic la trombon. Unul dintre unchii mei, cel care m-a si indemnat sa dau la Conservator, avea o voce minunata, de tenor", povesteste Venera Rogozea. Din cand in cand isi mai trage sufletul obosit. Vorbeste acum despre cele doua luni de dinaintea examenului de la Conservator, timp in care s-a pregatit, intrand pe primul loc.

"Atuul meu a fost ca invatam repede!" Ore de repetitii si de vocalize, zeci de spectacole si apoi mii de reprosuri. Prestatiile sale nu o multumeau niciodata. Ba ca a facut cinci pasi in loc de trei, ba ca o nota a fost stramba si uite asa toata noaptea o framanta cu ganduri. Reusitele muncii sale nu le pune pe seama norocului. "Am fost singura de la mine din an care a fost angajata la Opera. In anul trei de facultate am dat concurs si am intrat la clasele de opera de proba. Daca timp de doi ani dovedeai ca esti bun, te angajau. Asa s-a intamplat cu mine." Si 25 de ani a interpretat roluri mari, care i-au pus in valoare talentul ca mezzosoprana, dar si ca soprana. Vocea sa metalica, puternica si egala in toate registrele i-au permis sa abordeze roluri variate. Succesul a venit insa greu, prin multa munca. Rolul Reginei Amneris din "Aida" l-a jucat dupa 12 ani de cariera. A urcat pe scena si in opera "Cavaleria mexicana", in rolul principal, alaturi de Mircea Lazar, dar dupa patru ani de pregatire in particular. "Era foarte greu sa primesti roluri principale. Pentru ca voiam sa progresez, lucram diferite roluri cu profesoare in particular. Asa am invatat si rolul Reginei Amneris. Am ajuns sa am acest rol printr-o minune. La repetitia generala a operei «Aida», in care rolul principal il avea minunata solista Elena Cernei, m-a chemat directorul Victor Cotescu si mi-a spus sa urc pe scena. Am repetat ariile 3 si 4. A doua zi am debutat cu Amneris. Mi s-a spus ca imi pun mai bine vocea in rol. Si am cantat pana la sfarsitul carierei." Ba chiar de cateva ori a reusit sa salveze spectacolele Operei Romane. "Nici nu vazusem partitura, nu stiam ca trebuie sa intru in scena. Cu cateva minute inainte m-au anuntat. Una ma machia, alta ma imbraca si eu ma uitam pe note si versuri. Dar am reusit de fiecare data. Cu astea ma voi mandri toata viata."

ARTIST. In tinerete, a cucerit publicul cu frumusetea si cu vocea ei puternica, capabila sa interpreteze roluri atat de diferite

MUZICA - MEDICAMENT. Viata sa insa nu a fost asemenea artistelor din filme, care sunt coplesite cu buchete de flori la usa cabinei sale sau cu cadouri care te fac sa rosesti. Dimpotriva, firul existentei sale a purtat-o si spre vremuri in care boala a devenit stapana trupului sau. "14 operatii si patru organe lipsa. Am o tija de metal in piciorul stang, iar operatia asta a trebuit sa o fac de trei ori ca sa-mi reuseasca", se amaraste mezzosoprana. Durerile de inima si de cap ii adancesc ridurile fruntii si-i subtiaza fata rotunda. Paseste cu teama, abia calcand, respira greu, rade insa cu pofta. Caci altfel cum ar fi putut dovedi viata asta, mai cu seama calvarul pe care l-a trait dupa moartea sotului sau, om distins, cu suflet mare, dar rapus de cancer, ca si mama sa. "M-am casatorit cand aveam 20 de ani. El era mai mare cu 12 ani fata de mine. La 34 de ani aveam sa fiu vaduva. Ce greu mi-a fost, mai ales ca dupa un an s-a prapadit si mama. Am suferit un soc nervos. Treptat-treptat am inceput sa dau lectii de canto. Era o mare satisfactie pentru mine sa vad ca acei copii care ieseau din mainile mele ajungeau vedete." Gabriela Cegolea, fosta eleva de-a sa, care a si trecut-o in enciclopedia intocmita de Viorel Cosma, Gabriela Popescu, solista acum in Japonia, Leontina Vaduva si mama sa, Maria Ciobanu, si enumerarea aceasta de cantarete care ulterior au devenit reprezentantele Romaniei oriunde in lume demonstreaza cu brio vocatia de artist si de dascal a Venerei Aurora Rogozea.

IN ASTEPTARE... Acum isi doreste sa aiba sanatate si bani de medicamente. Pensia de 3.600.000 de lei, de care beneficiaza, e praf in ochi aruncat de autoritati, cu inconstienta celor care nu au trait "cu apa si o bucata de paine zile intregi, care nu au dormit pe podea nopti intregi, dupa bombardamentul americanilor din ’44, cand am ramas doar cu hainele de pe noi, care nu apreciaza arta si nici munca titanica din spatele ei!". Isi unge sufletul cu muzica. Ii place sa o asculte, ii place sa o retraiasca si sa o redescopere. Lipita de pat, "sarcofagul meu", dupa cum ii spune cantareata, Venera Rogozea aduna acum, la varsta amintirilor, frumusetea fiecarei clipe nezdruncinate de durerea corpului, bucuria fiecarei vizite, a fiecarui om care-i calca pragul...

VOCATIE
"Doi ani trecusera de cand eu eram la Conservator si tata ma credea tot la Medicina, asa mare era frica de a-i spune. Ma visase medic, iar eu aveam sa ajung mezzosoprana" - Venera Rogozea, mezzosoprana

"AM RAMAS STUPEFIATA!"

Anii petrecuti in Opera Romana i-au lasat un gust amar. Acum, dupa aproape 40 de ani de la despartirea de scena, Venera Rogozea povesteste despre intrigile de tot felul care se teseau intre colege, dar si de intamplarea careia nici acum nu-i poate gasi vreo explicatie: "Fusesem invitata la Timisoara pentru a canta in «Aida». Cand m-am intors, postul meu fusese desfiintat. Am ramas stupefiata". A urmat un proces intentat Operei, in care a avut castig de cauza. De atunci nu a mai avut liniste. Cand mama sa se afla in pragul mortii, Venera Rogozea a cerut sa fie inlocuita din spectacolul in care juca. Mama sa a murit in acea seara, timp in care mezzosoprana canta pe scena Operei, avand sufletul ca taciunele. A incercat de nenumarate ori sa se pensioneze, insa, pana nu a implinit varsta necesara, nu i-au dat voie.