Martisor - Magia calda a unui suras

Altadata, 1 martie era considerata o zi magica. O zi a iubirii care avea un secret. Acesta consta intr-un fir de lana alb impletit cu un fir de lana rosu.

In lada de zestre a poporului nostru exista un obicei unic, cel al Martisorului. Sapaturile arheologice efectuate la noi au scos la iveala martisoare cu o vechime mai mare de 8.000 de ani. Avand forma unor mici pietre de rau colorate in alb si rosu, ele erau insirate pe ata si se purtau la gat. Culoarea rosie, data de foc, sange si soare, era atribuita vietii, femeii, iar albul era conferit de limpezimea apelor, de albul norilor, specific intelepciunii barbatului. Snurul martisorului exprima impletirea inseparabila a celor doua principii, masculin si feminin. Culorile alb si rosu reprezinta pentru romani o revarsare de sentimente pline de speranta si de ganduri de primavara.

MONEDE. Raspandit in toate provinciile tarii, martisorul a fost pomenit prima data de Iordache Golescu. Fetele trebuia sa-l poarte timp de 12 zile la gat, apoi il prindeau in par si-l tineau pana la sosirea berzelor sau pana ce inflorea primul pom. Apoi legau creanga pomului cu snurul, pentru ca tot anul sa le fie fata frumoasa si alba. Dupa vechiul calendar, 1 martie era inceputul unui Nou An. Obiceiul Martisorului este o sarbatoare unica, ea nu exista decat in spatiul carpatic si datorita frumusetii sale speciale a fost imprumutata si de popoarele vecine. La origini, acest dar magic, ritualic, se purta la incheietura mainii. Apoi a fost purtat la gat. La sfarsitul secolului al XIX-lea, Martisorul era primit de copii, fete si baieti, fara deosebire, de la parinti in dimineata zilei de l martie, inainte de rasaritul soarelui. Se credea ca purtatorii Martisorului vor fi sanatosi si frumosi ca florile, placuti, iubitori, bogati, norocosi, feriti de boli si de deochi. Unele traditii spun ca firul Martisorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia in timp ce urca turma cu oi la munte. Aidoma Ursitoarelor care torc firul vietii copilului la nastere, Dochia toarce si ea firul primavara, la nasterea anului agrar. Baba Dochia, zeita agrara si lunara, de aici si simbolul banului de argint gaurit ce intruchipa luna si se agata de fir. O vreme, Martisorul s-a purtat prins la piept, dar acum e mai mult un cadou simbolic oferit femeilor. Importanta Martisorului era insa gandul bun cu care acesta era insotit.

ARMONIE. Felul in care aceste fire de lana se realizeaza tine de ritualul armoniei. Se fac adevarate calcule, spun batranii satului, in ceea ce priveste statura celui pentru care se face martisorul cu poarta casei, cu usa si cercevelele ferestrelor. Se pare ca totul trebuie pus in armonie cu structura fizica a viitorului posesor de fir magic, trebuie sa se integreze corect in mediul apropiat. Talismanul il va apara in aceeasi masura in care poarta, usa si ferestrele apara casa in care el traieste. Martisorul se punea copiilor, fetelor, fiintelor fragile, pentru a fi aparate de primejdii, boli si sa nu le arda soarele prea tare. Intr-o anume zi magica, Martisorul se scotea si se agata de creanga unui pom. Exista zone in Moldova in care fetele confectioneaza martisoare si le ofera alesilor lor. In firul magic alb-rosu al martisorului se impleteau destinul individual si cel universal, cosmic.

Christian Silva/JURNALUL NATIONAL TRADITIE. Fie ca sunt crosetate, desenate, turnate in aur si argint, sticla, martisoarele au intotdeauna legat snurul alb-rosu

OBICEIURI. Se schimba vremea, se schimba si vremurile. Poate ca fetele nu se mai spala cu apa din neaua de la 1 martie ca sa fie frumoase tot anul, poate ca traditiile sunt luate in deradere de oamenii moderni, dar martisoarele sunt asteptate cu acelasi fior. Si inca nu s-a pierdut traditia Babelor, care spune ca fiecare om trebuie sa-si aleaga o zi de la 1 la 9 martie si asa cum este vremea in ziua respectiva asa este si sufletul lui.

Pluteste in aer miros de dragoste. O aroma care te ameteste, iti tulbura simturile, te face sa-ti fie pofta sa existi si sa surazi. Asa se intampla de fiecare data in prima zi de primavara pe plaiuri romanesti.