Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Capacitatea fotovoltaică instalată s-a triplat în trei ani, România intrând pentru prima dată în top 10 al celor mai mari piețe solare din Europa în 2024 și menținându-se în acest clasament și în 2025, cu 2,2 GW de capacitate nouă adăugată — cel mai mare avans procentual dintre toate piețele importante ale continentului, potrivit Solar Power Europe.
Energia solară urcă rapid în topul producției naționale
România a depășit 7 GW de capacitate fotovoltaică totală instalată în 2025, al treilea an consecutiv de creștere, potrivit RPIA. În decembrie 2025, parcurile fotovoltaice au devenit a doua sursă de energie electrică a țării ca putere instalată, cu 3.145 MW, depășind turbinele eoliene și situându-se după hidrocentrale.
Recordul de producție instantanee a fost stabilit pe 16 iunie 2025. La ora 12.33, producția fotovoltaică măsurată de Transelectrica a atins 1.866 MW — un vârf care reflectă ritmul accelerat al noilor instalări.
De ce au ales românii energia solară: costuri, subvenții și context economic
Creșterea prețurilor la energie electrică după 2021, documentată de ANRE, a schimbat rapid calculele pentru consumatori. Pentru mulți români, instalarea panourilor nu mai reprezintă doar o alegere ecologică, ci o decizie financiară clară, în condițiile în care tot mai mulți încearcă să înțeleagă de câte panouri fotovoltaice au nevoie pentru locuința lor.
În același timp, sprijinul financiar a accelerat decizia de instalare. Programul Casa Verde, cu o subvenție de până la 30.000 de lei, a extins accesul la această tehnologie către o categorie mult mai largă de proprietari — la fiecare sesiune de înscrieri, locurile s-au epuizat în câteva ore, potrivit Administrației Fondului pentru Mediu.
Pe lângă aceste factori, evoluția tehnologică a redus costurile de intrare. În paralel, costurile tehnologiei fotovoltaice au scăzut semnificativ la nivel global în ultimii cinci ani, accelerând adoptarea chiar și fără sprijin constant din partea statului.
Partea nevăzută a boom-ului: rețeaua nu ține pasul
Dintre cei peste 250.000 de prosumatori activi, doar 12% dețin și un sistem de stocare a energiei, iar autoconsumul mediu se situează la 30%, potrivit ANRE. Capacitatea de stocare la nivel național se ridică la 249 MW/432 MWh — mult sub necesarul generat de ritmul actual al instalărilor.
Consecința este vizibilă pe piața de energie. În zilele cu producție solară ridicată și consum redus, piața reacționează imediat. În zilele însorite, când producția solară atinge maximul și consumul industrial scade, prețul energiei pe bursă ajunge periodic la zero sau chiar în teritoriu negativ — unul dintre efectele mai puțin anticipate ale expansiunii rapide a sectorului.
Conectarea la rețea a devenit principalul obstacol în calea noilor proiecte. Cu o medie de 24 de luni pentru obținerea avizelor, România se numără printre primele trei țări europene ca durată a procesului de autorizare, potrivit RPIA.
Investițiile continuă, în ciuda blocajelor din sistem
În februarie 2026, ANRE a aprobat autorizații pentru 849 MW de noi capacități regenerabile, inclusiv un parc fotovoltaic de 550 MW în județul Giurgiu — a doua cea mai mare autorizație acordată vreodată unui producător de energie din România — cu o instalație de stocare de 534 MW, 1.270.000 de panouri fotovoltaice și 2.750 de invertoare.
Proiecte de această amploare indică faptul că investițiile nu încetinesc, chiar dacă infrastructura ridică semne de întrebare.
Țintele pentru 2030: între planuri ambițioase și limitele rețelei
Conform unui scenariu mediu al Solar Power Europe, România va ajunge la 24 GW instalați în sisteme fotovoltaice până în 2030 — de trei ori mai mult decât în prezent. Ținta asumată prin Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice este de 10 GW, iar industria estimează că va fi depășită — în funcție de cât de rapid vor fi rezolvate blocajele din rețea.
„Energia fotovoltaică din România a cunoscut o expansiune remarcabilă, capacitatea instalată triplându-se între 2022 și 2025. Această creștere se datorează unui cadru legislativ favorabil, costurilor tehnologice în scădere și finanțării diversificate", a declarat Andrei Manea, director executiv al RPIA.
De la 303 prosumatori la peste 250.000 în doar șase ani, transformarea pieței de energie din țara noastră nu mai ține doar de ritmul investițiilor, ci de capacitatea sistemului de a ține pasul cu această expansiune.
Citește pe Antena3.ro
