x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Continut platit Tulburări neurologice și speranța unei vieți active: ce soluții oferă medicina modernă? 

Tulburări neurologice și speranța unei vieți active: ce soluții oferă medicina modernă? 

22 Aug 2025   •   17:35
Tulburări neurologice și speranța unei vieți active: ce soluții oferă medicina modernă? 

Sănătatea sistemului nervos influențează modul în care gândești, te miști și interacționezi cu ceilalți. Poate că rareori reflectezi asupra acestui aspect, însă o funcționare optimă a creierului și a nervilor îți permite să duci o viață independentă și activă.

Problemele neurologice, de la pierderea echilibrului și până la tulburările de memorie sau tremorul, pot afecta semnificativ viața de zi cu zi. În cele ce urmează, vei descoperi ce înseamnă tulburările neurologice, cum le poți recunoaște, dar și ce opțiuni moderne oferă medicina pentru diagnosticare, tratament și recuperare!

Tulburările neurologice: cum pot influența viața cotidiană?

Afecțiunile neurologice apar atunci când una sau mai multe componente ale sistemului nervos – creierul, măduva spinării, nervii periferici – nu mai funcționează așa cum ar trebui. Aceste afecțiuni includ atât boli care evoluează lent, cum ar fi boala Parkinson, cât și condiții cu debut brusc, precum accidentul vascular cerebral (AVC).

Unele simptome, cum ar fi slăbiciunea resimțită la nivelul unui braț sau amorțeala în degete, pot părea minore la început. Totuși, acestea pot limita capacitatea de a lucra, de a te deplasa sau de a desfășura anumite hobby-uri. În plus, tulburările neurologice influențează nu numai partea fizică, ci și memoria, atenția, calitatea somnului sau relațiile sociale. Recunoașterea și intervenția rapidă oferă beneficii clare pentru menținerea unei vieți active [1][2].

Tulburări neurologice frecvent întâlnite și simptomele asociate

Numeroase boli afectează sistemul nervos, dar cele mai des întâlnite sunt următoarele:

  • Accidentul vascular cerebral (AVC): blocarea sau ruptura unui vas de sânge din creier poate provoca paralizie, dificultăți de vorbire și confuzie, care se instalează brusc. O persoană activă poate ajunge să aibă nevoie de asistență pentru cele mai simple activități după un AVC;
  • Scleroza multiplă: este o boală autoimună care poate cauza pierderea echilibrului și tulburări de vedere;
  • Bolile degenerative, precum Parkinson sau Alzheimer: simptomele pot apărea lent. În boala Parkinson, mișcările devin mai lente, iar mâinile pot tremura. În cazul Alzheimer, apar dificultăți de memorie și orientare;
  • Traumatismele craniene: accidentele rutiere sau sportive cresc riscurile de leziuni cerebrale;
  • Tulburările de mișcare: distonia, tremorul esențial sau sindromul Tourette determină mișcări necontrolate, uneori vizibile în public sau supărătoare [1][2].

Semnalele care indică prezența unei tulburări neurologice

Următoarele manifestări pot indica o tulburare neurologică:

  • tremor sau mișcări involuntare;
  • scăderea forței în membre;
  • senzații de amorțeală sau furnicături;
  • dificultăți de vorbire;
  • probleme cu coordonarea sau menținerea echilibrului;
  • dificultăți de concentrare;
  • apariția bruscă de dureri de cap foarte puternice.

Dacă observi astfel de simptome la tine sau la o persoană apropiată, consultă de urgență un medic neurolog. O evaluare rapidă crește șansele de recuperare [1]!

Evaluarea și diagnosticarea corectă: pași și tehnologii moderne

Un diagnostic precis te ajută să primești tratamentul potrivit la timp. În prezent, specialiștii utilizează instrumente avansate pentru a detecta și a stabili gravitatea acestor boli. Fiecare etapă are o importanță practică.

  1. Consultația neurologică: medicul colectează informații despre simptome, evaluează mișcarea, atenția, coordonarea și simțurile;
  2. Teste de imagistică (CT, RMN): aceste investigații evidențiază leziuni sau modificări la nivelul creierului sau al măduvei spinării. Un RMN poate evidenția plăci specifice pentru scleroza multiplă sau semne ale unui AVC;
  3. Teste neurofiziologice (EEG, EMG): analizează activitatea electrică a creierului sau a mușchilor și sunt utile pentru diagnosticarea epilepsiei sau a unor boli musculare;
  4. Analize de sânge și biomarkeri: pot indica inflamații sau probleme metabolice, conturând diagnosticul anumitor boli [1].

Tratament pentru tulburările neurologice: opțiuni și recomandări

Medicul specialist adaptează tratamentul pentru fiecare persoană în parte, ținând cont de tipul și stadiul bolii. Soluțiile actuale includ:

  • Terapie medicamentoasă: poate ameliora anumite simptome. Spre exemplu, în boala Parkinson, tratamentul medicamentos contribuie la reducerea simptomelor motorii, precum rigiditatea și tremorul;
  • Intervenții chirurgicale: stimularea cerebrală profundă se indică unor pacienți cu boli neurologice în stadii avansate, mai ales când medicamentele nu mai oferă rezultate;
  • Terapii noi: specialiștii utilizează terapia cu celule stem sau molecule care țintesc direct factorii implicați în boală;
  • Tehnici moderne de recuperare: oxigenoterapia hiperbară accelerează vindecarea țesuturilor, iar crioterapia sau laserterapia ajută la reducerea durerii și controlul spasticității;
  • Terapia cu toxină botulinică: injecțiile repetate în mușchii afectați reduc tremorul sau contracțiile excesive la pacienții cu distonie sau spasticitate.

Cazurile complexe, mai ales cele care vizează tulburările de mișcare sau bolile degenerative, impun o monitorizare atentă în centre specializate [1][2].  Un centru de recuperare pentru Parkinson, spre exemplu, îți poate pune la dispoziție o echipă multidisciplinară, tratamente inovatoare și programe de reabilitare adaptate!

Recuperarea neurologică: pași practici și resurse moderne

Chiar dacă medicina nu poate vindeca orice afecțiune, progresul în recuperarea neurologică îmbunătățește considerabil autonomia și calitatea vieții pacienților.

Pașii principali în procesul de recuperare:

  1. Evaluarea amănunțită: specialistul analizează capacitatea pacientului de a realiza activități zilnice, stabilește puncte de pornire și obiective pe termen scurt și lung;
  2. Realizarea unui plan personalizat de reabilitare: acesta poate integra kinetoterapie, exerciții specifice, terapie ocupațională, logopedie, recuperare cognitivă și consiliere psihologică;
  3. Utilizarea tehnologiei: se pot folosi exoschelete robotizate, pentru mers și echilibru, sisteme de biofeedback care îi arată pacientului, pe un monitor, cum funcționează mușchii în timp real sau alte opțiuni de ultimă generație, adaptate nevoilor fiecărui pacient.
  4. Monitorizare și ajustări periodice: specialiștii reevaluează progresul și modifică exercițiile sau terapia acolo unde este necesar.

Implicarea pacientului contează cel mai mult. Cei care respectă indicațiile terapeutului și beneficiază de sprijinul familiei ajung, de multe ori, la o îmbunătățire remarcabilă a mobilității și a stimei de sine [1][2][3].

Așadar, tulburările neurologice nu exclud o viață activă și împlinită. Acționează rapid, informează-te corect și apelează la ajutorul specialiștilor. Medicina modernă oferă soluții eficiente: diagnosticare precisă, terapii inovatoare, programe de recuperare personalizate și suport multidisciplinar.

Acest articol are un scop strict informativ și nu înlocuiește consultația medicală de specialitate. Orice simptom nou sau neobișnuit trebuie discutat cât mai curând cu medicul specialist!

Surse de informare:

[1] „Neurological Disorders: What They Are, Symptoms & Types.” Cleveland Clinic, 11 Iul 2024, my.clevelandclinic.org/health/diseases/neurological-disorders. Accesat în data de 8 Aug. 2025.

[2] „Neurological Rehabilitation.” Johns Hopkins Medicine, 2019, www.hopkinsmedicine.org/health/treatment-tests-and-therapies/neurological-rehabilitation. Accesat în data de 8 Aug. 2025.

‌[3] „What Is Neurological Rehabilitation?” Eksobionics.com, 2020, eksobionics.com/what-is-neurological-rehabilitation/. Accesat în data de 8 Aug. 2025.

×