Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Colegă, la Filologia bucureșteană, cu Paul Goma și Sorin Titel, Alexandra Indrieș va fi, ca și cel dintâi, arestată pentru agitație politică după revoluția maghiară din 1956; condamnată o vreme, va fi eliberată (și) datorită viitorului ei soț, scriitorul șvab Andrei (Andreas) A. Lilin. A lăsat și un jurnal, încă needitat (existent la Biblioteca universitară timișoreană). Debutul editorial are loc în 1973 cu un sofisticat roman modernist-psihologizant (Saltul în gol) despre un cuplu dizarmonic, cu istorii traumatic-alienante din anii războiului și de după”, consemna criticul și istoricul literar Paul Cernat în deschiderea unei minibiografii dedicate poetei scriitoare Alexandra Indrieș.
Eseistică inteligentă
Devoalăm, în continuare, povestea: „Apetitul experimentalist sporește în următoarele două romane, intertextualul Două-trei minute (1984) și perspectivistul Cutia de chibrituri (1987), unde vocile narative a patru personaje se combină (ca și destinele lor) ca într-un cub Rubick narativ; un alt roman, Un sertar întredeschis (continuare a celui dintâi) a apărut postum, în 1995. Însă această autoare inteligentă convinge mai mult în critica și eseistica sa. Teza de doctorat despre Lucian Blaga (1979), desfăcută în două cărți: Corola de minuni a lumii. Interpretare stilistică a poeziei lui Lucian Blaga (1975) și Sporind a lumii taină. Verbul în poezia lui Lucian Blaga (1981) testează ingenios și creativ diferite metode de analiză, de la stilistică la analiza imaginarului și semiotică, într-una dintre cele mai valoroase interpretări despre poezia blagiană”.
Interpretări polifonice
Mai mult: „De referință e și volumul eseistic Alternative bacoviene (1984), unde autoarea examinează sagace, pe filieră psiho-stilistică, trei dimensiuni definitorii ale liricii lui Bacovia: simbolistă, expresionistă și (surpriză!) socialistă. Alimentate de teoriile unor psihiatri timișoreni (Eduard Pamfil ș.a.), eseurile din Polifonia persoanei (1986) propun o incitantă estetică antropologică pornind de la interpretări polifonice ale identității unor scriitori derutant de diverși, de la Eminescu și Slavici la Vinea și Blecher”.
Cele din urmă observații: „Implicată în revoluția timișoreană și în publicistica militantă postcomunistă (adunată postum în volum), Alexandra Indrieș ar fi inspirat și ideile Proclamației de la Timișoara. A murit pe 20 ianuarie 1993, la Timișoara”.
89 de ani s-au împlinit în această primăvară, în 13 martie, de la nașterea scriitoarei Alexandra Indrieș.
„Această autoare inteligentă convinge mai mult în critica și eseistica sa”, Paul Cernat, critic literar
„Teza de doctorat despre Lucian Blaga (1979) testează ingenios și creativ diferite metode de analiză, de la stilistică la analiza imaginarului și semiotică, într-una dintre cele mai valoroase interpretări despre poezia blagiană”, Paul Cernat
Citește pe Antena3.ro
