Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Numele regizorului şi pedagogului David Esrig este rostit astăzi de mulţi tineri actori cu tot atâta dragoste şi respect cum îl rosteau tineri actori ai anilor '60. Printre acei "tineri" erau Gheorghe Dinică, Marin Moraru şi "consacraţii" Iurie Darie, Ion Lucian, Radu Beligan.
Nu numai dragostea actorilor îl readuce în România pe marele Esrig, un creator modest şi "fanatic" pentru arta pe care şi-a ales-o, dar şi teatrul românesc în care s-a format, precum şi marele potenţial al actorului de aici, crescut într-o "cultură etnografică" ce poate fi "exploatată". De câţiva ani buni, David Esrig - cel care a realizat la începuturile carierei sale artistice (la Teatrul de Comedie sau la "Bulandra") spectacole ce-au reprezentat cu brio teatrul românesc în lume - vine din Germania în România pentru a şcoli tineri care şi-au ales meseria de actor. Dacă trei ani la rând a organizat ateliere în diverse oraşe din ţară, la bază fiind proiectul "În căutarea teatrului existenţial" (iniţiat în colaborare cu UNITER), în 2009 reuşeşte, cu sprijinul ICR, să ducă în Germania, pentru o lună, un grup de 17 actori din mai multe teatre din România. Aceştia vor fi cursanţi ai Academiei de Teatru şi Film "Athanor" din Burghausen, instituţie de învăţământ superior pe care Esrig a infiinţat-o în 1993 ca pe o şcoală privată (cu statutul şi drepturile unei şcoli superioare de artă a statului german începând cu 1999).
Mereu modern
David Esrig susţine că Academia "Athanor" este opera unui grup de oameni, de aceea "este firesc să fie şi o prezenţă românească" acolo (în perioada 9 august-9 septembrie). Va fi grupul de actori tineri pe care el i-a selectat dintr-un număr de 50 de persoane. La atelierul de artă dramatică "În căutarea teatrului existenţial" sunt invitaţi specialişti în domeniu. Esrig mărturisea acum două zile, la o conferinţă de la ICR, că a invitat o profesoară din Marea Britanie, considerată cea mai bună la ora actuală în arta vocală. Mare noroc pentru aceşti 17 tineri actori, căci hiba mare în şcoala de teatru din România este tocmai arta vocală, iar Esrig spune că "nu orice ţipăt e teatru". Un alt aspect de care ei vor beneficia este şi "expresia corporală", cu alţi profesori din Europa. Marele regizor şi pedagog s-a gândit şi la iniţierea unui curs referitor la "punţile care se deschid între filozofie şi teatru", în acest sens invitând un profesor de filosofie, ca să le vorbească actorilor despre Paul Celan şi Eugene Ionesco, dat fiind că munca în atelier se va baza pe texte ale avangardei literare româneşti, alegându-se opere ale celor doi scriitori. Astfel vor fi "şlefuiţi" norocoşii artişti. Ei chiar îşi spun că sunt norocoşi. Să ajungi la Esrig, să te selecteze acest profesor este un noroc.
David Esrig rămâne un regizor modern şi la cei 74 de ani ai săi. Am văzut în 2006, în biserica fortificată de la Cisnădioara, în cadrul Festivalului de Teatru de la Sibiu, spectacolul Academiei "Athanor" "Aşteptându-l pe Godot" de Beckett. Mai modern şi mai tineresc nici că se putea. Puţini ştiu că între 1991 şi 1994 Esrig a scris (împreună cu fiica sa Elma Esrig) şi a pus în scenă spectacolul multimedia "Der Golem" - în limba germană, în rolul titular fiind nimeni altul decât actorul Marin Moraru. A fost organizat atunci un turneu prin toată Germania.
S-a născut în Israel, dar a trăit în România de la 3 ani. A absolvit Regia la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti. Între 1959 şi 1961 a condus studioul de artă a actorului la Teatrul Evreiesc, iar între 1961 şi 1968 a fost regizorul Teatrului de Comedie. Din 1972 montează în străinătate, stabilindu-se apoi în Germania, unde locuieşte şi astăzi.
