325 de ani de la tipărirea Bibliei în limba română din porunca Principelui Şerban Cantacuzino

Spaţiile Cantacuzine ale Muzeului Naţional Cotroceni vor găzdui, de  astăzi, expoziţia: “Io Şerban Cantacuzino voievod, din mila lui Dumnezeu domn şi oblăduitor al Ungrovlahiei – o domnie între tradiţie şi inovaţie”. Evenimentul este dedicat aniversării a 325 de ani de la tipărirea Bibliei în limba română şi tot atât de la sfârşitul domniei lui Şerban Cantacuzino, la data de 29 octombrie 1688, când voievodul s-a stins din viaţă. Un domnitor vizionar, cu dragoste de Dumnezeu, de ţară şi de limba română. Un Principe cu adevărat mare, care s-a ridicat deasupra timpurilor sale.

“Expoziţia îşi propune să prezinte într-o manieră obiectivă rolul domnitorului Şerban Cantacuzino (1678 – 1688) în societatea românească a epocii, prin realizările sale în plan politic, cultural şi spiritual. Voievodul Şerban Cantacuzino a fost ctitor al Mănăstirii Cotroceni şi ocrotitor al Bisericii, prin donaţiile şi beneficiile acordate nu doar lăcaşurilor de cult din ţara Românească, ci şi celor de la Sfintele Locuri - Muntele Athos, Sfântul Mormânt, Patriarhiilor din Constantinopol, Ierusalim, Alexandria. A fost iniţiator şi susţinător al introducerii limbii române în cancelaria domnească şi în Biserică şi apărător al creştinătăţii, urmărind cu perseverenţă înlăturarea dependenţei faţă de Imperiul Otoman.”, ne spun organizatorii expoziţiei.

Voievodul Şerban Cantacuzino a susţinut traducerea şi tipărirea în limba română a principalelor cărţi sfinte, aducându-şi astfel o contribuţie majoră la transmiterea către credincioşi a mesajului divin. Printre cele mai reprezentative tipărituri din Ţara Românească, apărute între anii 1682 – 1688, vor fi regăsite în expoziţie: Evanghelie (1682), Apostol (1683), Biblia (1688) tipărite din iniţiativa şi cu susţinerea financiară a lui Şerban Cantacuzino. Biblia de la Bucureşti monument de limbă, credinţă şi cultură, la realizarea căruia au contribuit cei mai de seamă învăţaţi români şi greci ai timpului a fost finalizată în septembrie 1688, chiar în ajunul morţii domnitorului.

În cadrul expoziţiei vor figura şi obiecte liturgice din argint care au aparţinut Mănăstirii Cotroceni – candele, anaforniţă, cruce de mână, alături de strane, broderii, cărţi vechi, stampe de epocă, manuscrise – Miscelaneu (1682), Tetraevanghel, (1686), Catastif cu moşiile lui Şerban Cantacuzino, primite ca moştenire, (1667), Catastiful averii lui Şerban Cantacuzino voievod, (1680), documente emise de cancelaria domnitorului Şerban Cantacuzino etc.
   
Expoziţia, organizată de MNC în colaborarea cu Patriarhia Română, Arhivele Naţionale ale României, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Centrală Universitară “Carol I”, Muzeul Municipiului Bucureşti, va fi deschisă, începând de astăzi, ora 17:00, până la 13 ianuarie 2014, putând fi vizitată de marţi până duminică între orele 9:30 – 17:30.